SKARA BRAE, MAINLAD, ARHIPELAGUL ORKNEY

Arhipelagul Orkney se află în extremitatea nordică a Scoţiei şi este format din 70 de insule, din care numai 20 sunt locuite. Administrativ, Orkney aparţine Scoţiei şi implicit Marii Britanii, dar este o zonă izolată, bătută de vânturile nordului, cu foarte puţini locuitori, adică 20.000, majoritatea stabiliţi pe Mainland, cea mai importantă insulă Deşi pare un capăt de lume, în arhipelagul Orkney se află una dintre cele mai importante comori arheologice din Europa. Deşi acest ţinut pitoresc dar izolat, pare un loc uitat de lume, în rumă cu cinci mii de ani a fost unul dintre cele mai importante centre neolitice din Europa, cu structuri care pot egala, spun unii specialişti, prin complexitate şi valoare, piramidele din Egiptul Antic. În anul 1850, o bucată mare de pământ şi nisip s-a desprins de pe ţărmurile insulei Mainland, în urma unei furtuni violente. Atunci, în acest loc care se numea Skara Brae, au ieşit la iveală structuri de piatră foarte vechi. Abia în 1930, după alte furtuni care efectiv scoateau la iveală de sub pământ şi nisip construcţii de piatră, au început cercetările arheologice sistematice. La Skara Brae a fost descoperit un întreg sat din piatră, cu locuinţe interconectate şi cu mărturiile Read More …

CALPEIA

CALPEIA Mai mulți oameni de știință de la Muzeul Național din Gibraltar au reușit să reconstituie figura unei femei care a trăit acum 7.500 de ani.Proiectul, care a durat șase luni, a fost condus de Manuel Jaen, de la Muzeul Național din Gibraltar, care a oferit mai multe detalii despre munca echipei. Craniul ei fusese descoperit în 1996, într-o peșteră din Gibraltar, iar metodele de cercetare de acum le-au permis specialiștilor ca o parte din ADN-ul ei să fie extras și analizat, pentru a reda înfățișarea pe care o avea femeia atunci când trăia. Tehnologia din zilele noastre a permis scanarea craniului, refacerea și completarea cu trăsăturile feței, apoi i-a fost atașat păr natural.Cercetătorii au stabilit că femeia, care a primit numele „Calpeia”, ar fi avut între 30 și 40 de ani când a murit, dar nu au aflat și cauza decesului acesteia. „Am reușit să extragem ADN din craniu și acum știm mai multe lucruri. Știm că e o femeie, din perioada Neolitică, care a trăit în jurul anului 5.400 Î.Hr și avea părul închis la culoare, la fel ca ochii”…Preluare Asocia Romana de geopolitica, geoeconomie și geocultura.

OCHIUL SAHAREI

OCHIUL SAHAREI Ochiul Saharei, cunoscut şi ca structura Richat, se află în vestul deșertului Sahara, în Mauritania. El are un diametru de aproximativ 40 km.A fost descoperit în anul 1965 de sonda spaţială Gemini IV, care s-a aflat timp de patru zile pe o orbită în jurul Pământului, ocazie cu care li s-a cerut astronauților să fotografieze suprafaţa Pământului pentru a surprinde „orice formaţiuni circulare de mari dimensiuni care ar putea fi structuri de impact”, aşa cum rezultă din textul care însoțește un set de fotografii obţinute în cadrul misiunii spaţiale. Iniţial s-a crezut că Ochiul Saharei a rezultat în urma impactului unui meteorit. Cu toate acestea, cercetătorii nu au găsit la faţa locului o cantitate suficient de mare de rocă topită care să susţină această ipoteză. Teoriile actuale sugerează că această formațiune geologică incredibilă s-a format într-un mod mult mai complicat. Se pare că structura inelului principal al Ochiului Saharei reprezintă rămășița erodată a ceea ce a fost odată cupola unor straturi ale scoarței terestre. Unii oameni cred însă că Ochiul Saharei reprezintă de fapt rămășițele orașului Atlantidei, pe care Platon l-a descris ca având inele concentrice din piatră şi canale de apă.sursa compilaţiei – ştiinţaonline / cunoastelumea / Read More …

TENOCHTITLAN

TENOCHTITLAN Tenochtitlan a fost capitala Imperiului Aztec între 1325 și 1521, fiind construit pe o insulă și pe extensiile acesteia din lacul Texcoco din centrul Mexicului. În timpul maximei sale înfloriri, Tenochtitlan a fost unul dintre cele mai mari orașe ale lumii, cu o populație de peste 200.000 de locuitori. Orașul a fost distrus de către conchistadorii spanioli în anul 1521. Capitala Mexicului de azi, Mexico City, a fost construit pe ruinele fostei capitale a Imperiului aztec.În jurul anului 1200, aztecii ar fi coborât spre sud, în valea fertilă a Mexicului, cunoscută (printre alte denumiri) ca Valea Mexica. Conform unei legendei, zeul Huitzilopochtli, care printre alte atribuiri o avea și pe acea de Zeu-Soare, le-ar fi spus să se stabilească acolo unde vor întâlni un semn deosebit, adică acolo unde vor întâlni un vultur care stă pe un cactus având un șarpe în gheare. În jurul anului 1325, aztecii au găsit acel loc, iar orașul pe care l-au construit l-a numit Tenochtitlan. Tenoch (1299 – 363) a fost liderul aztecilor stabiliți în Valea Mexica, din timpul căruia a început perioada regilor azteci, și al cărui nume a fost folosit pentru numirea orașului înființat.Capitala era conectată cu uscatul prin drumuri construite Read More …

MIGRAŢIA NEOLITICĂ DE LA NORDUL MĂRII NEGRE

MIGRAŢIA NEOLITICĂ DE LA NORDUL MĂRII NEGRE Cercetări cu privire la originile populaţiei Europei, bazat pe analizele genetice, care se vor reaiza în Germania la Mainz, pe investigaţii izotopice care vor fi făcute la Bristol şi studii de paleomediu la Helsink.În proiect, care are finanţare europeană, sunt implicaţi, alături de românul Alin Frânculeasa, şi specialişti din Marea Britanie, Germania, Ungaria şi Finlanda, dar şi din Serbia, Polinia, Slovacia şi Bulgaria. Cercetările de până acum au arătat că europenii de astăzi păstrează până la 80 la sută din bagajul genetic al populaţiei Yamnaya care a migrat spre Nordul şi Sudul continentului pornind de la Nord de Marea Neagră, teritoriul actual al Ucrainei.Studiul porneşte de la informaţia că undeva în jurul anilor 3.000 îHr, se petrece un fenomen în Nordul Mării Negre care a provocat plecarea în masă a populaţiilor care locuiau în acea parte de lume. Deocamdată nu este cunoscut ce a cauzat această migraţie masivă, dacă a fost vorba despre un fenomen meteorologic extrem sau un conflict social.”Cert este că oamenii încep să plece într-o migraţie pe două direcţii, unii o iau pe la Nord de Carpaţi, prin Cehia, Germania, Belgia, Olanda, Norvegia şi ajung până în Irlana, iar alţii Read More …

ISTORIA FURATA A ROMANIEI – MUCEGAIUL DIN SISTEM

ISTORIA FURATA A ROMANIEI – MUCEGAIUL DIN SISTEM Despre cum se fură patrimoniul national din interior, grupuri de interese, abuzuri: exemple din ultimii 20 de ani.Jaf în muzeele României. Sute de obiecte de patrimoniu au dispărut din muzeele României, în ultimii 25 de ani, fără ca cineva să fie interesat să afle ceva despre soarta lor. Multe dintre ele au fost scoase din țară, sub paravanul unor lucrări de restaurare sau expoziții, și au ajuns în colecții private. Altele se regăsesc în colecțiile personale ale potentaților vremii – de la direcții din administrația locală la foști sau actuali demnitari. Patrimoniul național a fost și este devalizat, pentru că nimeni nu are interesul să-l păstreze, iar despre recupererarea bunurilor dispărute nici nu se pune problema.Proporțiile jafului sunt imposibil de cuantificat. Principalul motiv: niciunul dintre cele aproape 40 de muzee și case memoriale nu are un inventar (între timp situaţia s-a mai remediat). Nici măcar unul care să fie realizat contabilicește și în care obiectele deținute să fie înscrise într-un tabel, cu un număr de inventar atașat.În plus, valoarea de inventar înscrisă în dreptul unor opere semnate Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza sau Theodor Pallady este de-a dreptul ridicolă, variind între 10 și Read More …

LALIBELA – ETHIOPIA

LALIBELA – ETHIOPIA Ethiopienii consideră că nașterea lui Iisus Hristos avut loc cu șapte ani mai târziu decât arată calendarul gregorian. Calendarul ethiopian are 13 luni într-un an (12 luni de câte 30 de zile și una de cinci sau șase zile), fiecare zi debutând la răsărit, nu la miezul nopții. Tewahedo – Biserica Ortodoxa Etiopiana este una dintre cele mai vechi forme de crestinism din lume. Astazi, 40% dintre etiopieni sunt crestini. Etiopienii sustin ca detin Chivotul Legamantului, unde se spune ca se afla Tablele celor 10 Porunci, incredintate de Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai. Chivotul se afla la Axum, in Biserica Sfanta Maria.Biserica ortodoxă etiopiană numără 45.000.000 credincioși, ceea ce reprezintă 60% din populația Etiopiei. Biserica mai este cunoscută și sub denumirea de Täwahedo ceea ce în limba gî’îz (limba în care se țin liturghiile) înseamnă unitate. Etiopia este a doua țară din punct de vedere istoric, urmând doar Armeniei , care a proclamat oficial creștinismul ca religie de stat (în 333 d.Hr.). Biserica Ortodoxă Etiopiană Tewahedo a făcut parte din punct de vedere administrativ al Bisericii Ortodoxe Copte din Alexandria din prima jumătate a secolului al IV-lea până în 1959, când i s-a acordat autocefalia cu Read More …

ORIENT EXPRESS

ORIENT EXPRESS sursa foto – Ottoman Imperial Archives – via Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe. Ottoman Imperial Archives Şark Ekspresinin reklam afişi, 1888. A poster advertising The Orient Express, 1888. Poster publicitar al Sark Express, 1888. Un poster care face reclamă la Orient Express, 1888. Trenul Orient Express a stabilit legătura între Paris şi Constantinopol, respectiv între Occident şi Orient şi a fost, fără îndoială, cel mai celebru şi cel mai romantic dintre toate trenurile. Deşi el aparţine, astăzi, doar turismului nostalgic – prin trenurile „Nostalgie Istanbul – Orient Express“ (N.I.O.E.) şi „Venice Simplon – Orient Express“ (V.S.O.E.), care au circulat şi continuă să circule, inclusiv prin România – ecourile sale nu s-au stins încă. Scriitori, muzicieni, pictori şi cineaşti s-au inspirat din istoria acestui tren faimos şi au contribuit la crearea legendei sale.Acest tren a fost introdus în circulaţie la 5 iunie 1883, sub denumirea de Le Train d’Orient sau Express d’Orient, iar primul său traseu, Paris (Gara de Est) – Nancy – Strasbourg – Stuttgart – München – Salzburg – Viena – Bratislava – Budapesta – Jimbolia – Timişoara – Caransebeş – Vârciorova – Craiova – Piteşti – Bucureşti – Giurgiu – Smârdan, pe o distanţă de Read More …

COROANA DE OŢEL A ROMÂNIEI

COROANA DE OŢEL A ROMÂNIEI Coroana de Oţel a României originală, care este clasată în categoria Tezaur, se află în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României.Realizată după un desen al lui Theodor Aman, Coroana de Oţel a fost confecţionată pentru principele Carol I din oţelul unuia dintre tunurile turceşti capturate de români la Plevna, în timpul războiului de independenţă din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricaţie germană, marca Krupp.Carol I a ales oţel în loc de aur, pentru a simboliza curajul ostaşilor români. Aceasta are forma obişnuită a coroanelor regale: un cerc frontal din oţel decorat cu romburi şi perle din oţel. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane mari continuate cu opt cercuri perlate care se unesc în mijloc într-un glob în care se află Crucea „Trecerea Dunării”. Cu aceeaşi coroană s-a încoronat şi Regele Ferdinand, la Alba Iulia, în octombrie 1922.Coroana reginei Elisabeta, deşi simplă şi ea, a fost confecţionată din aur, fără pietre preţioase. Cele două coroane au fost sfinţite în Bucureşti, la Mitropolie în ziua de 9/21 mai.Încoronarea principelui Carol I s-a desfăşurat în dimineaţa zilei de 10/22 mai 1881. Cortegiul încoronării a plecat de la Read More …

TAPAE – PORŢILE DE FIER ALE TRANSILVANIEI

TAPAE – PORŢILE DE FIER ALE TRANSILVANIEI Cele mai sângeroase bătălii dintre daci şi romani au avut loc la Tapae, un loc legendar supranumit Porţile de fier ale Transilvaniei, pe care istoricii l-au identificat în apropiere de Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la limita actuală dintre judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin, pe Drumul Naţional 68 Haţeg – Caransebeş.Drumul celor care vor să caute indicii despre Tapae porneşte din parcarea aflată la limita celor două judeţe. Urcă abrupt printr-o pădure, spre locul numit Culmea Cătanelor, unde se pot vedea, potrivit istoricilor, rămăşiţele unei fortificaţii liniare, de baraj, de circa doi kilometri. Valurile de pământ măsoară peste doi kilometri şi jumătate şi ar fi avut rolul de a închide principala cale de acces din Ţara Haţegului, spre Sarmizegetusa Regia. Prima lutpă de la Tapae a avut loc, potrivit mărturiilor istorice, în anul 87. La ordinele împăratului Domiţian, generalul Cornelius Fuscus a traversat Dunărea cu cinci legiuni romane. Armata sa a fost prinsă într-o ambuscadă la Tapae şi a fost înfrântă, iar toţi soldaţii Legiunii a cincea, împreună cu generalul Fuscus, au murit. Dacii au capturat steagurile şi maşinile de luptă ale romanilor. Înainte de această bătălie, Decebal, văzând numărul mare al forţelor armate romane, a Read More …

HĂRȚILE LUMII – PROIECȚIA MERCATOR

HĂRȚILE LUMII – PROIECȚIA MERCATOR Hărțile lumii pe care le folosim cu toții pleacă de la proiecția Mercator, o tehnică cartografică dezvoltată de geograful flamand Gerardus Mercator în 1569. Această tehnică imperfectă ne-a dat o hartă care era „cu partea dreaptă în sus”, utilă pentru navigația navelor (pentru că a păstrat longitudinile consistente și unghiul de la orice punct la Polul Nord constant) – dar a denaturat atât dimensiunea multor mase terestre, cât și distanțele dintre ele.Pentru a corecta aceste distorsiuni, arhitectul și artistul din Tokyo Hajime Narukawa a creat harta AuthaGraph de-a lungul câtorva ani folosind un proces complex care se ridică în esență la aplatizarea globului (mai precisă decât orice hartă Mercator).Procesul lui Narukawa a reușit într-adevăr să creeze o hartă care nu mai micșorează Africa, mărește Antarctica sau minimizează vastitatea Pacificului.Sursa More Accurate World Map Wins Prestigious Design Awardallthatsinterestingcom/authagraphworldmap

STATUILE DACILOR DIN MARILE MUZEE ALE LUMII

STATUILE DACILOR DIN MARILE MUZEE ALE LUMII PRIMUL MISTER Leonard Velcescu este primul cercetător al statuilor dacilor din muzeele lumii; de fapt, el a fost primul cercetător care a atras atenţia asupra acestor statui (începând cu teza sa de doctorat), în special asupra statuilor de la Roma (Arcul lui Constantin),Vatican (Muzeul Vatican), de la Viena, de la Paris, de la Roma. ( lista mai largă a amplasării statuilor: Italia (Roma, Napoli, Florența), Franța (Paris, Versailles), Anglia (Londra, Cambridge, Dunham), Germania (Berlin), Austria (Viena), Spania (Madrid), Danemarca (Copenhaga), Israel (Ierusalim), Turcia (Efes, Izmir), Rusia (Petrograd), SUA (New York, Boston), Grecia (Atena), Cehia (Praga) etc.Într-un interviu acordat acum câţiva ani Leonard Velcescu afirma următoarele: “am început cu ani în urma aceasta cercetare a imaginilor de daci în sculptură, căutând prin sălile muzeelor şi prin rezervele lor. Multe lucruri importante stau prin rezerve, uitate si abandonate. De altele am aflat datorită menţiunilor mai vechi, din literatura de specialitate. Aceste sculpturi de daci, păstrate acum în muzee şi colecţii particulare, au fost găsite în mare parte în Forul lui Traian şi au fost făcute de artiştii antici romani (oficiali, de la „curte”) în perioada lui Traian. Există însa şi statui de daci făcute într-o Read More …

SARMIZEGETUSA REGIA – IPOTEZA CONSTANTIN ZAGORIŢ

SARMIZEGETUSA REGIA – IPOTEZA CONSTANTIN ZAGORIŢ Constantin Zagoriţ, un militar pasionat de istorie, a stârnit numeroase controverse după ce a susţinut în lucrările sale că a localizat Sarmizegetusa, capitala dacilor, în ţinutul Haţegului. Ipotezele sale au fost contrazise de arheologii şi istoricii vremii. Un deal de la marginea oraşului Haţeg ar fi fost locul capitalei dacilor, susţinea colonelul Constantin Zagoriţ, un cercetător din anii interbelici care prin lucrările sale a stârnit numeroase polemici în mediul academic. Constantin Zagoriţ scria că aşezarea antică Sarmizegetusa se afla pe masivul triunghiular deluros, la răsărit şi în imediata apropiere a oraşului Haţeg şi de Subcetate. Mai exact, la circa 15 kilometri de ruinele capitalei Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi la 20 de kilometri, peste munţi, de Sarmizegetusa Regia. Autorul, contrazis de arheologi, nu se baza pe vestigiile descoperite, ci în principal pe observaţii militare şi geografice, adăugând că dealul indicat trebuia cercetat în detaliu de arheologic. Constantin Zagoriţ a publicat primele lucrări despre presupusul loc al Sarmizegetusei în anul 1937, după ce timp de aproape 20 de ani a strâns date despre el. Cercetătorul afirma că primele indicii le-a descoperit în anul 1920, când împreună cu generalul Dănilă Papp şi cu un grup de ofiţeri Read More …

SARMIZEGETUSA REGIA – IPOTEZA KEREK

SARMIZEGETUSA REGIA – IPOTEZA KEREK Un cercetător de la Institutul Max Planck din Munchen susţine că a descoperit motivul pentru care dacii şi-au înfiinţat capitala Sarmizegetusa Regia în Munţii Orăştiei. Franz Kerek, un specialist în astronomie de la Institutul Max Planck din Munchen, oferă o ipoteză neobişnuită despre motivele pentru care dacii şi-au aşezat capitala în Munţii Orăştiei. Lucrarea s-a numit „Măsurători astronomice precise ale siturilor antice din Dacia, asupra mega-triunghiului Sarmizegetusa Regia – Parâng – Retezat” şi a fost publicată de dr. Franz Kerek, împreună cu prof. Univ. dr. Florin Stănescu în „British Archaeological Reports”. Studiu ajută, potrivit autorului, la desluşirea misterului aşezării alese de daci pentru a construi sanctuarele din Sarmizegetusa. „Adică pe o pantă de deal care nu are nici un sens militar strategic sau civic. Răspunsul expus în publicaţiile mele este ca a fost o localizare sacral – astronomică, la intersecţia pitagoreică între linia spre vârful Retezat şi spre mijlocul munţilor Parâng”, afirmă Franz Kerek. Credinţa dacică a fost o religie pitagoreană şi susţinem că Sarmizegetusa a fost aşezată în conformitate cu aliniamentele astronomice precise şi cu doctrinele pitagoreene ale structurilor armonice bine ordonate în cer şi pe pământ. Sarmizegetusa se află la vârful unghiului drept Read More …

CETATEA POLOVRAGI

CETATEA POLOVRAGI Situată la o altitudine de aproximativ 1000 de metri, pe malul stâng al Olteţului, cetatea de pe Muntele Padeş a fost adesea identificată cu cetatea Arcina, menţionată de geograful antic Ptolemeu ca fiind una din cele mai strălucite cetăţi din Dacia.Cu 150 de ani înainte începutului erei creştine, pe Muntele Padeş, locuitorii au construit o fortificaţie şi o cetate de tip dava pe platoul denumit astăzi Crucea lui Ursachi (denumită astfel întrucât în jurul anului 1808 un căpitan de plai denumit Ursache a ridicat o cruce din piatră care există şi astăzi). Pentru amplasarea cetăţuii de pe Muntele Padeş, constructorii, cu mari eforturi, au consolidat terenul prin intermediul unor ziduri masive de piatră de calcar nefasonată, formând astfel opt terase, şapte pe versantul nordic şi una pe cel sudic. Datorită faptului că fortificaţiile au fost realizate din blocuri de gresie fasonate, arheologii au tras concluzia că au fost construite după model grecesc în perioada domniei lui Burebista.Legendele locului menţionează că în apropiere existau tunele subterane prin intermeiul cărora războinicii autohtoni „dispăreau” din cetatea apropiată pentru a reapărea în alt loc. De asemenea, legendele afirmă că exista o galerie subterană între cetatea de pe vârful muntelui şi peştera Polovragi. Read More …

BIZANȚUL CU DENUMIREA OFICIALĂ „ROMANIA” SAU „BASILEIA ROMAION”

BIZANȚUL CU DENUMIREA OFICIALĂ „ROMANIA” SAU „BASILEIA ROMAION” Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul, cu capitala la Constatinopole, avea denumirea oficială „Romania” sau „Basileia Romaion”. Cei denumiţi vlahi aveau încă de pe timpul lui Constantin cel Mare un cartier al lor în Constantinopole, o biserică, un palat dar și o poartă specială de acces numită „Blachernae”, adică „a valahilor”. Toate acestea se aflau pe malurile golfului Cornul de Aur. Zidurile din acea zonă se numeau Zidurile Blachernae (Zidurile Valahe), Palatul avea numele Blachernae (valah), iar Biserica care era denumită tot Blachernae (Vlaherne), era închinată Maicii Domnului Blachernitissa.După Catedrala Sfânta Sofia Hagia Sophia, Biserica Blachernae (Vlaherne), închinată Maicii Domnului Blachernitissa, era cea mai importantă biserică închinată din Bizanţ.Biserica Blachernae (Vlaherne) (în greacă Θεοτόκος των Βλαχερνών, transliterat: Theotókos ton Blachernón, în turcă Meryem Ana Kilisesi) a fost construită și decorată pe locul unui izvor cu apă sfințită de către împărăteasa Augusta Pulcheria, între anii 450-453 (anul morții sale) și de către soțul acesteia, împăratul Marcian (450-457). Datorită morții sale, împărăteasa nu a reușit să termine ceea ce a început. Biserica a fost terminată de către împăratul Leon I (457-474), care a adaugat și „Hagiasma” (fântâna cu apă sfințită) și „Hagion Read More …

PEŞTERA COMORILOR

PEŞTERA COMORILOR Multe dintre informaţiile prezentate în legendele şi miturile poporului român se regăsesc în “Cartea lui Adam şi Eva”, una dintre scrierile cele mai reprezentative ale antichităţii, apărută în al doilea secol al erei creştine, despre care tradiţia afirmă că a fost scrisă sau povestită de Noe, imediat după potop, pentru ca urmaşii săi să nu uite trecutul. “Cartea lui Adam şi Eva” afirmă că imediat după izgonirea din Eden, Adam şi Eva s-au refugiat într-o peşteră denumită “Peştera Comorilor”, care era situată pe un munte foarte înalt, relativ aproape de locaţia Edenului din care fuseseră izgoniţi. “În ziua a treia – stă scris în “Cartea lui Adam şi Eva” -, Dumnezeu a sădit grădina la răsăritul pământului, la hotarul lumii dinspre răsărit, dincolo de care, spre răsăritul soarelui, nu se găseşte nimic în afară de apă, care înconjoară toată lumea şi ajunge până la marginile cerului. Şi la miazănoapte (de grădină) este o mare (întindere) de apă, limpede şi curată la gust, cum nu este nimic altceva; aşa încât prin limpezimea ei se poate vedea în adâncurile pământului. Dar când Dumnezeu l-a alungat din grădi­nă l-a pus pe tatăl nostru Adam să locuiască în marginea de apus a Read More …

LEGENDA ARIEŞULUI ŞI A TÂRGULUI DE FETE DE PE MUNTELE GĂINĂ

LEGENDA ARIEŞULUI ŞI A TÂRGULUI DE FETE DE PE MUNTELE GĂINĂ Nori negri treceau sălbateci deasupra vârfurilor muntelui Găina, pe alocurea acoperit de arbori înverziţi ce se profilau pe cer ca nişte străjeri neclintiţi. O! De mult… tare de mult, pe vârful Găina, zidit pe patru mari stâlpi de aur, se ridica un palat mare, locaş de negrăit farmec al unei zâne frumoase, cu ochi albaştri ca cerul, cu părul mare lăsat pe spate, în care adesea şăgalnicul vînt se juca, iar razele bătrînului soare se întreceau în strălucire cu frumuseţea acestei zâne. Şi era zâna de o bunătate îngerească. Şi-şi iubea chinuitul ei popor, ce muncea din greu la poalele, în jurul şi-n-lăuntrul muntelui. Poporul o iubea negrăit de mult. Ce săbătoare mare era când zâna cobora în mijlocul oamenilor săi, mîngîind pe bolnavi, dînd daruri celor nevoiaşi, ascultînd durerea celor cu ochii în lacrimi, durerea celor sbuciumaţi sufleteşte şi cu zîmbetul ei îngeresc, cu mâna ei mică şi albă, fără podoabe lumeşti, dar cu daruri dumnezeieşti, împărţea în juru-i mulţumiri şi pe alocurea fericire. Şi nu era colţ al pămîntului să nu fi aflat de zâna bună şi frumoasă. Nenumăraţi feciori de împăraţi voiau să o ia tovarăşa Read More …

LEGENDA ARICIULUI

LEGENDA ARICIULUI „Ai grijă să nu mă strivești după căderea nopții, piciorușele mele nu îmi permit sa fug repede din calea mașinii . Dacă mă vezi în gradină pune-mi te rog crochete de pisică și apă să beau, doar apă, niciodată lapte. Nu pune insecticide și când treci cu mașina de tuns iarba verifică cu atenție colțurile și pe lângă arbuști să nu mă rănești.… (nota 1) … // … Potrivit mitologiei româneşti, ariciul a participat la actul creaţiei lumii, fiind „sfetnicul” lui Dumnezeu. Astfel ariciul a participat la „încăputarea pămîntului sub cer, ridicarea cerului deasupra pămîntului, ridicarea şi împărţirea apelor pe pămînt”, crearea munţilor, dealurilor, movilelor, văilor şi cîmpiilor. În Mitologia Poporului Român, marele etnolog Tudor Pamfile (1883 – 1921) trece în revistă şase legende mitice despre rolul ariciu­lui în urzirea cerului şi a pămîntului, dintre care ne oprim la aceea care pare arhetipică : „voind [Fărtatul] să facă pămîntul, a început întîi să-l urzească pe sub cer, ca să fie de-o potrivă de mari amîndouă. Pentru asta şi-a luat ajutor pe arici. Dîndu-i un ghem de aţă, l-a trimis să-l depene sau să-l desfăşoare pe sub poalele cerului; ariciul însă socotind în mintea lui că mai bine ar Read More …

LEGENDA LACULUI CRAIOVIŢA

  LEGENDA LACULUI CRAIOVIŢA 1 – Legenda Era odată de mult, foarte de mult, un oraş aşezat în locul unde se află astăzi lacul tăcut, un oraş mare, cu case înalte, o veche fortăreaţă, ale cărei înalte turnuri erau scăldate de râul Jiului… Un popor fericit locuia această cetate; un voievod puternic o guverna, prăvăliile mahalalelor de neguţători erau pline de tot ce-şi poate cineva închipui mai frumos, poporul era totdeauna sătul, şi boierii nu se strîngeau la divan fără procese. Bunul voievod avea o fată, despre care se spuneau minuni de frumuseţe, deşi n-o văzuse nimeni, afară de tata-său şi de doica care o servea. Când s-a născut, părinţii ei au uitat să facă ospăţ pentru ursitoare, şi, ca să-i pedepsească pentru aceasta ofensă, cele trei surori legară soarta prinţesei cu a oraşului, declarînd că îndată ce aceasta ar trece pragul camerei unde s-a născut, Craioviţa şi locuitorii sai vor dispărea. Aşa că, sărmana domniţă ajunsă fată mare, murea de urât, torcând lână între patru pereţi. Într-o zi, un tânăr împărat, aliat al voievodului, ceru în căsătorie pe frumoasa prinţesă. Era în aprilie; păsări cu gâtul roşu ciripeau în tufişuri şi mici violete surâdeau la umbra boschetelor verzi; soarele Read More …

COIFUL DE ARGINT AURIT DE LA PERETU

COIFUL DE ARGINT AURIT DE LA PERETU FRĂŢIA REGILOR GETO-DACI LEGENDA FRĂŢIEI REGILOR GETO-DACI SPUNE CĂ, LA ÎNCEPUTURILE ISTORIEI, REGII GETO-DACI DESPRE CARE HOMER A SCRIS CA ERAU STĂPÂNITORII LÂNII DE AUR, ERAU UNIŢI ÎNTRE EI PRINTR-UN JURĂMÂNT TAINIC. LEGENDA MAI SPUNE CĂ , PE TERITORIUL ROMÂNIEI, TRIBURILE GETO-DACICE ERAU UNITE CU MULT TIMP ÎNAINTE DE BUREBISTA. CEI ALEŞI ERAU INIŢIAŢI ÎN ” TAINA JURĂMÂNTULUI”, UN JURĂMÂNT CARE GARANTA TĂCEREA ÎN FAŢA DUŞMANILOR. EI PURTAU COIFURI DE AUR SAU DE ARGINT AURIT CU ÎNSEMNE CARE AVEAU O ANUMITĂ SEMNIFICAŢIE. EI FORMAU FRĂŢIA COIFURILOR. MISTERIOASA MOARTE A ARHEOLOGULUI CARE S-A OCUPAT DE COIFUL DE ARGINT AURIT DESCOPERIT LA PERETU. Un mormânt traco-getic, vechi de 2.500 de ani, a fost descoperit de un ţăran din localitatea Peretu, în urmă cu mai bine de trei decenii. Coiful de argint aurit descoperit la Peretu, asemănător cu cele dgăsite în alte colţuri ale ţării, a lansat în rândul unor istorici ipoteza unei misterioase Frăţii a Regilor Traci, existente pe teritoriul României cu mult înaintea epocii lui Burebista. Tezaurul de la Peretu a fost descoperit întâmplător de un localnic în 1971. Lama tractorului cu care săteanul lucra pe pământul CAP-ului din localitate s-a împiedicat în obiectele Read More …

ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA

    ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA Într-un articol de semnat de Daniel Guţă se afirmă următoarele: zeci de mii de turişti vizitează anual ruinele metropolei antice întemeiate de Traian, dar mulţi dintre oaspeţii ei ajung aici din greşeală.„Deseori, turiştii vin la Ulpia Traiana Sarmizegetusa crezând că aici se află Sarmizegetusa Regia, iar unii sunt nemulţumiţi când aud că aici nu este aşezarea dacilor din Munţii Orăştiei, pe care voiau să o viziteze”, spune arheologul Gică Băeştean, custode al Muzeului Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Alţi vizitatori se declară de-a dreptul revoltaţi că au greşit destinaţia şi nici nu mai intră în sit, chiar dacă au străbătut sute de kilometri până la el. „Spun că ei au venit să vadă ruinele cetăţii dacice, construită de strămoşii lor, şi că nu vor să audă de romani”, spune un localnic, obişnuit cu lipsa de cunoştinţe şi reacţiile multor turişti. (Fragment dintr-un articol de Daniel Guţă). COMENTARIU 1 – În străvechime, teritoriile considerate sacre erau delimitate şi marcate magic cu un plug. Romulus, întemeietorul Romei, la timpul său, a delimitat pentru prima oară cu un plug perimetrul viitorului oraş; cine pătrundea neinvitat în teritoriul delimitat astfel, era ucis. Primul care a pătruns pe teritoriul pe care-l delimitase Romulus Read More …

ICOANA UNICĂ DE LA DENSUŞ: DUMNEZEU TATĂL CU IISUS HRISTOS ÎN BRAŢE. IISUS HRISTOS ESTE ÎMBRĂCAT ÎNTR-O IE

ICOANA UNICĂ DE LA DENSUŞ: DUMNEZEU TATĂL CU IISUS HRISTOS ÎN BRAŢE. IISUS HRISTOS ESTE ÎMBRĂCAT ÎNTR-O IE Actualul edificiu a fost construit cu blocuri de piatră aduse de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa; chiar şi altarul este construit din pietre aduse de la Ulpia Traiana. Perioada construirii ar trebui încadrată între părăsirea Daciei de legiunile romane şi secolul al şaselea. Probabil vechii goţi nu au fost străini de construirea bisericii, dovadă fiind câteva simboluri ale acestora. În jurul anului 1300 biserica era funcţională, dat fiind faptul că aici slujea un preot pe nume Dalc. Pe coloana din stânga din interiorul bisericii se află o pictură uimitoare, realizată între anii 1300-1400, care este cunoscută sub numele „Sfanta Treime De La Densus”, care-l înfatiseaza pe Dumnezeu Tatal (sub forma unui batran cu plete si barba), pe Dumnezeu Fiul (un tanar imbracat cu port popular romanesc) si pe Dumnezeu Sfantul Duh (sub forma unui porumbel). Este singura icoană cu Iisus Hristos îmbrăcat în port popular românesc. Specialiștii în arheologie medievală pledează pentru apartenența construcției la marea familie a edificiilor cneziale românești din secolele XII-XIV, cu indicarea nobililor hațegani Mușana drept ctitori ai lăcașului, care este datat în ultima treime a anilor 1200. Preluând Read More …

MISTERIOSUL DRUM SECRET DIN DOBROGEA – EXAMPAEOS SAU LIBER PATRIS

  MISTERIOSUL DRUM SECRET DIN DOBROGEA, DENUMIT ÎN ANTICHITATE EXAMPAEOS SAU LIBER PATRIS A existat într-adevăr un drum pavat cu dale late de piatră şi cu stâlpi megalitici înalţi de câţiva metri ce străbătea delta dunării, dar în orice caz nu a fost construit de piraţi, aşa cum se afirmă în diferite articole din presă. Piraţii nu construiesc drumuri. Nici măcar dacă beau un vapor plin cu sticle de rom. Nici măcar în filme; nici jack sparrow şi piraţii săi din caraibe n-ar construi un drum care să-i conducă pe alţii la comorile lor. Nici cel mai prost pirat n-ar face aşa ceva. În antichitate a existat într-adevăr un drum cu dale de piatră ce pornea din zona adamclisi (adam-hlisa: ţărâna lui adam), dobrogea, străbătea delta dunării şi se îndrepta spre nord. Drumul străbătea actualul teritoriu al Republicii Moldova până în rusia actuală. În antichitate, acest drum era cunoscut sub numele Termini Liber Patris, Exampaeos sau, în traducere, Calea Sacră a Părinţilor-Întemeietori (întemeietori de linii genealogice). Uneori drumul era denumit „Calea Zeilor-Părinţi”. Documente care să ateste existenţa unei Căi sacre în estul României sunt destul de numeroase, atât la cronicarii antichităţii cât şi la cei ai timpurilor moderne. Astfel, poetul Read More …

DERVENT – CRUCILE TĂMĂDUITOARE

  DERVENT CRUCILE TĂMĂDUITOARE DIN PIATRĂ CARE AU CRESCUT SINGURE IN PĂMÂNT În Dobrogea, lângă localitatea Ostrov, la aproximativ 35 km de peştera Sf Apostol Andrei, în localitatea Dervent (Dervent este un termen turcesc care înseamnă “loc de trecere peste o apă”; românii au numit locul “Crucea de leac”) se află cea mai veche vatră monahală de pe teritoriul României. Cu mult timp înaintea secolului al IX-lea, patru urmaşi întru Hristos ai Sf Apostol Andrei, un preot şi trei fecioare, au fost martirizaţi chiar la Dervent. Pentru că nu a vrut să se leapede de Hristos, preotul a fost jupuit de viu şi spânzurat pe cruce cu capul în jos; celor trei fecioare li s-au scos ochii, li s-au smuls unghiile de la mâini şi de la picioare, au fost tăiate în bucăţi, iar rămăşiţele au fost arse pe rug şi aruncate în Dunăre. Chiar pe locul unde cei patru au suferit martiriul s-a produs o minune: au crescut patru pietre sub formă de cruce. Crucile din piatră au crescut pur şi simplu din pământ. Oamenii din zonă şi-au dat seama că crucile au puteri tămăduitoare şi le-au îngrijit cum se cuvine. Chiar şi în perioada de cinci secole în Read More …

LEGENDA MUNTELUI CONSUL – DOBROGEA

LEGENDA MUNTELUI CONSUL  “Cu sute de veacuri în urma, pe vremea când nici Zalmoxis, zeul dacilor, nu se născuse, dintre apele care invadaseră pământul s-a ivit o corabie. A poposit chiar pe vârful lui şi din ea a răsărit un bătrân cu barba lungă care, cu o voce blândă, l-a rugat să îi îngaduie să-şi lege corabia de trupul său vânjos. Şi muntele Consul şi-a scuturat culmea în semn de încuviinţare. Moşneagul a scos un inel mare de fier şi l-a fixat pe stânci. Apoi a aruncat un drug cu mai multe braţe, ca nişte gheare, legat la un capăt cu o funie groasă, care s-a agăţat de coastele muntelui. După mult timp, muntele a aflat că acela era chiar Noe, al zecelea patriarh după Adam. Şi de atunci, dupa cum i-a fost menirea, Consul păzeşte cu străşnicie ca locul unde înca stau înfipte belciugul şi ancora să nu fie descoperit de om. Aceasta este legenda muntelui Consul, din podişul Dobrogei, ştiută de toţi bătrânii din satele ce se aştern la poalele lui. Sunt mulţi cei care au pornit în cautarea străvechilor artefacte, însa muntele Consul, ca un adevarat strămoş al curajosului popor dac, se impotriveşte tuturor strădaniilor de a Read More …

MIHAI VITEAZUL – POHTA CE-AM POHTIT

  MIHAI VITEAZUL – POHTA CE-AM POHTIT Devenind domnitor al Ţării Româneşti, Mihai Viteazul a surprins toată Europa atacându-i temerar pe cei de la care a cumpărat domnia: turcii otomani. Prima acţiune de anvergură a lui Mihai s-a produs în anul 1594, când a ucis creditorii adunaţi la Bucureşti. Tot în 1594, Mihai aderă la Liga Sfântă, coaliţia antiotomană condusă de Împăratul Imperiului Habsburgic Rudolf al II-lea. În anul următor, Mihai a atacat poziţiile turceşti de la Giurgiu, Cetatea de Floci, Hârşova şi Silistra. Au urmat atacturile de la Măcin, Şiştov, Nicopole, Rahova, Brăila, Cervena, Turtucaia. În aceeaşi perioadă de timp i-a înfrânt pe tătari la Putinei, Stăneşti şi Şerpăteşti. În mai 1595 solii săi au încheiat tratatul de la Alba Iulia cu Sigismund Bathory, prin care Ţara Românească a devenit vasală Transilvaniei, în schimbul sprijinului militar pentru a continua ofensiva atiotomană. În anul 1595, pe data de 13 august, a avut loc bătălia de la Călugăreni în care, datorită unor manevre iscusite demne de orice manual de tactică şi strategie militară, oastea lui Mihai a învins armata otomană condusă de Sinan Paşa. Imediat după bătălie, datorită forţei militare covârşitoare a turcilor, Mihai a fost obligat să se retragă în Read More …

NEGRU VODĂ

  NEGRU VODĂ Cu privire la existenţa reală a lui Negru Vodă există foarte puţine informaţii acceptate istoriografic; majoritatea istoricilor fie l-au inclus cu dărnicie pe Negru Vodă fie în categoria personajelor legendare, fie l-au identificat cu alţi voievozi “istorici”. La fel ca Iova Kraiul, Negru Vodă a fost un personaj istoric real care, aşa cum afirmă Letopiseţul cantacuzinesc, a coborât din Transilvania şi a întemeiat succesiv oraşele Cîmpulung şi Curtea de Argeş, devenind apoi voievod al statului medieval Ţara Românească.   “Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798 (Anul Domnului: 1290) – afirmă Letopiseţul Cantacuzinesc, scris de logofătul Stoica Ludescu în a doua jumătate a secolului al şaptesprezecelea -, fiind în Ţara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negrul voievod, mare herţeg pre Almaş şi pre Făgăraş, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de noroade: rumâni, papistaşi, saşi, de tot feliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviţii, început-au a face ţară noao. Întîi au făcut oraşul ce-i zic Câmpul Lung. Acolo au făcut şi o biserică mare şi frumoasă şi înaltă. De acolo au dăscălecat la Argeş, şi iar au făcut oraş mare şi ş-au pus scaunul de domnie, făcând Read More …

BUCUR CIOBANUL

BUCUR CIOBANUL Bucur Ciobanul a fost întemeietorul de drept al celui mai mare oraş al României moderne – Bucureşti. La fel ca în cazul lui Iova, întemeioetorul Craiovei moderne, numele lui Bucur a dat numele oraşului. Despre Bucur, legenda spune că era un cioban care, la începutul iernii, coborând cu oile dintr-o zonă muntoasă la câmpie, şi-a instalat stâna pe malul Dâmboviţei. Fiind fermecat de blândeţea climei şi de frumuseţea pesajului, Bucur şi-a construit în acel loc o casă, unde şi-a adus ulterior familia. Treptat, tot mai mulţi ciobani au ales să coboare de la munte şi să se aşeze în acel loc, astfel că în scurt timp comunitatea s-a extins. După ce s-a stabilit definitiv în acel loc, ciobanul Bucur a construit o biserică din lemn, aceasta fiind de altfel “punctul zero” de la care s-a extins viitorul oraş Bucureşti. Locul în care Bucur a poposit şi a construit biserica este dealul Radu Vodă. Perioada în care a trăit ciobanul Bucur nu poate să fie mai târzie de anul 1290, dar nici mai timpurie de anul 1200. Cel care a acordat credit deplin legendei, confirmând astfel locaţia exactă în care a poposit ciobanul Bucur, a fost Nicolae Iorga: „Dacă Read More …

SABIA LUI ŞTEFAN CEL MARE

SABIA LUI ŞTEFAN  CEL MARE În muzeele turceşti contemporane, mai ales la Istanbul, există numeroase obiecte de provenienţă românească. Bunăoară, la Topkapî, vechiul serai al sultanilor, turiştii pot admira o sabie aparţinând lui Ştefan  cel Mare. Într-un volum dedicat subiectului, Emil Vârtosu ne-a lăsat o descriere a artefactelor din Ţările Române aflate în custodia statului turc („Odoare româneşti la Stambul”, 1936). În sala armelor există trei săbii brâncoveneşti, confecţionate din oţel de Damasc. Una dintre ele, „de factură orientală”, se prezintă în stare excelentă de conservare. În acelaşi loc sunt expuse trei săbii moldoveneşti, din secolul al XV-lea. Printre care, şi sabia lui Ştefan  cel Mare, ipoteză lansată de istoricul Marcu Beza. Şi astăzi turiştii români zăbovesc, cât le permite ghidul, neîncrezători în faţa exponatului. Să fi ajuns arma „Atletului creştinătăţii” în mâinile otomanilor?! Mânerul spadei este din fir de argint. Pe ambele părţi ale lamei sunt inscripţionate câte patru cruci. * Sabia lui Ştefan cel Mare (muzeul Topkapî, Istanbul, Turcia) Despre Ştefan cel Mare cu toții știm câte ceva, însă ceea ce este cu adevărat impresionant este faptul că a reușit să domnească 47 de ani, timp în care a dus 47 de lupte (din care a pierdut doar Read More …

CAPUL LUI MIHAI VITEAZUL

CAPUL LUI MIHAI VITEAZUL (Fotografii rare ale capului lui Mihai Viteazu expus spre închinare în Catedrala Metropolitană din Iaşi. 8 noiembrie 1918 -Fond-Saint-Georges-dosar-1436-fila-281) LETOPISEŢUL CANTACUZINESC „Şi căzu trupul lui cel frumos ca un copaci, pentru că nu știuse, nici să împrilejise sabiia lui cea iute în mâna lui cea vitează. Și-i rămase trupul gol în pulbere aruncat, că așa au lucrat pizma încă din ‘ceputul lumii. Că pizma au pierdut pre mulți bărbați făr’ de vină, ca și acesta. Căci era ajutor creștinilor și sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cât făcuse pre turci de tremura de frica lui. Iar diavolul, cel ce nu va binele neamului creștinesc nu l-au lăsat, ci iată că cu meșterșugurile lui au intrat prin inima celor hicléni, pân-îl déderă și morții. Și rămaseră creștinii și mai vârtos Țara Rumânească, săraci de dânsul. Pentru aceasta, dar, cade-să să blestemăm… pre Bașta Giurgiu, căci au ascultat pre domnii ungurești, de au ucis pre Mihai-vodă făr’ de nici o vină”. TURTUREA PAHARNICUL   Mihai Viteazul a fost asasinat la ordinul generalului Gheorghe Basta, cu acordul (nu neapărat tacit) al împăratului Rudolf al II-lea, în ziua de 9 august 1601, pe Câmpia Turzii, aflată la aproximativ Read More …

BĂTĂLIA DE LA CONSTANGALIA

BĂTĂLIA DE LA CONSTANGALIA 30 iunie 1863 După Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, prima misiune de luptă a Armatei Române unite a fost una controversată şi s-a soldat cu 17 morţi şi 48 de răniţi. În noaptea de 30 iunie 1863, un grup de circa trei sute de polonezi înarmaţi trece Dunărea în Principatele Unite, fără a informa autorităţile române, cu gând să ajungă în Polonia, unde începuse o mişcare pentru eliberarea naţională de sub puterea Rusiei. Trupele române primesc ordin să intervină. Era prima misiune de luptă a Armatei Române unite. Colonelul Călinescu şi regimentul său din Ismail, căruia i se adaugă întăriri din Galaţi şi Reni, pleacă în urmărirea intruşilor. Aceştia sunt ajunşi la Costangalia. Are loc un episod emoţionant, în care comandantul român îi cere celui polonez să depună armele şi să facă cale întoarsă; acesta răspunde că nu doreşte să se bată cu românii, ci doar să meargă în ajutorul fraţilor lor. Românii mu acceptă şi le cer să nu intre pe teritoriul tânărului stat moldo-vlah. Polonii nu se conformează şi încep ostilităţile. Raportul colonelui Călinescu, şeful Regimentului nr. 3 de linie, către comandatul Armatei, generalul Ion Emanoil Read More …

STÂNCA BABEI DOCHIA CEAHLĂU

ROMÂNIA FRUMOASĂ STÂNCA BABEI DOCHIA CEAHLĂU „Legendă spune că prinţesa Dochia, fiica lui Decebal, a înaintat în fruntea unui corp de oaste spre Sarmizegetusa, în ajutorul tatălui ei împresurat de legiunile lui Traian. După moartea lui Decebal, fiind înfrântă de armata lui Traian, prinţesa Dochia, cu resturile oştirii sale, s-a refugiat spre răsărit, în munţi. Fiind ajunsă de Traian, prinţesa Dochia s-a rugat la Zalmoxis să nu fie pângărită de acesta. Zalmoxis i-a ascultat dorinţa şi prinţesa Dochia a fost transformată într-o bătrână păstoriţă, cu câteva oi lângă ea. Trecând pe lângă ea, Traian a întrebat-o dacă a văzut-o pe prinţesa Dochia. Bătrâna a răspuns negativ, iar Traian a mers mai departe. De atunci, spune legenda, prinţesa Dochia a rămas să stăpânească acel ţinut.

PIATRA DE LA HIDA (SĂLAJ)

ROMÂNIA FRUMOASĂ PIATRA DE LA HIDA (SĂLAJ)   (FOTO: CRISTIAN GĂNESCU) Piatra „dracului” aşa cum este denumită de către localnici, este o stâncă cu o formă destul de ciudată, care, la fel ca alte artefacte megalitice, a fost sculptată în străvechime cu un scop precis: pentru a indica faptul că acolo s-au desfăşurat evenimente dramatice din categoria „Forţă contra Forţă”; Binele a înfruntat răul şi l-a învins. Despre Piatra din localitatea Hida circula mai multe legende. Una dintre ele sustine ca in zona piatra a fost adusa de un drac, care era furios pe oamenii satului. Numitul „drac” a scapat uriasul bolovan si a fugit, speriat de cantecul de dimineata al cocosului, neputandu-si duce la capat planurile.

ARMENIŞ PIATRA SCRISĂ – STÂNCA SFINTEI TREIMI

ROMÂNIA FRUMOASĂ   ARMENIŞ PIATRA SCRISĂ STÂNCA SFINTEI TREIMI Tradiţia spune că, atunci când a fost construită calea ferată Caransebeş-Orşova, în apropiere de localitatea Armeniş (25 km de Caransebeş), în urma dinamitării pentru săparea tunelului, a fost descoperită o stâncă pe care era pictată o icoană a Sfintei Treimi. Nu se ştie cu adevărat cine a pictat pe stâncă icoana Sfintei Treimi, dar mulţi oameni afirmă că nu a fost făcută de mână omenească. Există totuşi în zonă diverse istorisiri care afirmă că icoana a fost realizată de oameni drept mulţumire că Dumnezeu i-a salvat din împrejurări dramatice. Din momentul descoperirii sale, stânca pe care este pictată Sfânta Treime a primit numele Piatra Scrisă. Prima menţiune documentară despre Piatra Scrisa este pe o hartă militara austriaca din anul 1788, in care este trecută cu numele „Stanca Sfintei Treimi”. Stânca Sfintei Treimi a fost restaurată în anul 1822 de pictorul Moise Buru Scriitorul, din Caransebes. În anul 1929, Vasile Dragomir şi soţia Ana, din Slatina Mică, au ridicat acolo prima capelă în amintirea unicei lor fiice, Maria, moartă la tinereţe. Dimensiunile capelei sunt de 8 metri lungime în exterior şi 4 înălţime, iar în interior de 3,5 metri lungime, 3 lăţime Read More …

PEŞTERA BOLII

ROMÂNIA FRUMOASĂ PEŞTERA BOLII   Locul unde ciudăţeniile se împletesc cu misterele şi cu istoria. La câţiva km de Petroşani, pe drumul spre Haţeg, pe partea dreaptă a drumului se află un mamelon cu înălţimea de 900 m, unde odioniară s-a aflat cetatea dacică Băniţa; singurul versant accesibil este cel de nord, acolo unde dacii au contruit un impresionant sistem de fortificaţie, un zid lung de 115 m, gros de 2 metri, după modelul arhicunoscut: Murus Dacicus. În partea de nord-est se afla cândva o poartă monumentală cu trepte de calcar încadrată de balustrade de andezit. Largimea portii la intrare este de 2,50 m, in partea opusa de 3,30 m, iar lungimea de 4,50 m. Dincolo de poartă, pe trei terese se afla cetatea. În interiorul cetăţii au fost descoperite urmele unui sanctuar dacic cu dale de piatră precum la Sarmizegetusa, temelii ale unor construcţii de lemn, un turn de veghe, o platformă de luptă. La baza mamelonului curge râul Băniţa, care se uneşte cu pârârurile Jigoreasa şi Bolii. Tot acolo se află Peştera Bolii (nume care provine de la un nobil pe nume Bolia, care, dat fiind faptul că a luptat cu turcii prin secolul al XIV-lea, a primit aceste Read More …

PHALUSUL DIN PIATRA CRAIULUI

ROMÂNIA FRUMOASĂ PHALUSUL DIN PIATRA CRAIULUI În Munţii Carpaţi, mai exact spus în Masivul Piatra Craiului, există un artefact litic gigantic, nebăgat în seamă până în prezent de nici un cercetător ce a analizat acest subiect, care are forma aproape exactă a unui phalus (penis) imens de aproape 16 metri înălţime; artefactul litic a fost descoperit în epoca modernă (dacă informaţiile pe care le am sunt exacte) de un alpinist experimentat pe nume Nae Anghelide, în anul 1975. Alpinistul Nae Anghelide a murit chiar în acel an, într-un accident produs tot în Masivul Piatra Craiului; după decesul său, un traseu marcat din Masivul Piatra Craiului a primit numele „traseul Anghelide”, iar imensul phalus din piatră a fost desemnat prin expresia „degetul lui Anghelide”. Astfel de phalusuri imense din piatră pot fi regăsite în multe alte locuri de pe suprafaţa pământului; unul din locurile cele mai cunoscute unde se află astfel de statui din piatră în formă de phalus este în aşa numita „Vale a Iubirii” din Cappadochia, Turcia de astăzi. Acolo există mai multe phalusuri de piatră ce au servit foarte probabil, aceluiaşi scop. Este demnă de o antologie a hilarului explicaţia materialistă („ştiinţifică”) ce se dă în ziua de Read More …

CETATEA RÎŞNOV – CUMIDAVA, ROSNOU SAU ROSARUM

ROMÂNIA FRUMOASĂ CETATEA RÎŞNOV – CUMIDAVA, ROSNOU SAU ROSARUM (FOTO: CRISTIAN GĂNESCU). CUMIDAVA Numele antic al Rasnovului este ,,Komidava”. fiind menţionat cu acest nume de marele geograf Ptolemeu din Alexandria Egiptului. Latinizat, toponimul a devenit ,,Cumidava”. Sub aceasta forma, el apare pe un monument din piatra din timpul împaratului roman Alexander Severus, descoperit în castrul roman aflat la 3 km. N-NV de Rasnovul contemporan. Asezarea dacica era puternic fortificata, fiind aparata de trei valuri de pamant si de trei santuri în fata lor, precum si de turnuri de piatra. În timpul celui de al doilea razboi daco-roman (105-106), cetatea dacica a fost incendiata si partial demantelata de catre romani. Dupa transformarea Daciei în provincie romana, trupele aduse în Cumidava pentru supravegherea drumului ce traversa trecatoarea Branului au ridicat un castru, mai întai de pamant, apoi de piatra. Castrul roman este situat în punctul ,,Gradiste”, la circa 500 m. sud de paraul Barsa. Sapaturile arheologice, desfasurate în mai multe campanii, au descoperit o mare diversitate de materiale romane provenite din centrele italice, dar si o mare cantitate de ceramica apartinand dacilor. Prezenta pieselor de origine dacica demonstreaza ca în sau foarte aproape de castru locuiau daci, din randul carora se pare Read More …

CHEILE POLOVRAGI

ROMÂNIA FRUMOASĂ CHEILE POLOVRAGI (FOTO: CRISTIAN GĂNESCU) Invariabil, orice basm românesc începe cu formula: “a fost odată un moş şi o babă” – sau “un împărat şi o împărăteasă” -, “că de n-ar fi nu s-ar povesti”, iar încadrarea temporală a evenimentelor descrise este destul de limpede redată: “în vremea când se băteau munţii cap în cap, când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; când se băteau urșii în coade; când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrățindu-se, când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier”. Cheile Polovragi, pe defileul Olteţului este locul unde doi munţi „se bat cap în cap”. Dintre toate teoriile lingviştilor moderni care au încercat să găsească etimologia exactă a cuvântului „polovragi”, doar cercetătorul Aurelian Sacerdoteanu a detectat sensul exact, de „câmpie vrăjită”; aşadar, etimologia cuvântului indică faptul că între cei doi munţi ai Căpăţânii ce se bat cap în cap exista cândva o „câmpie”. Ultima reminiscenţă a acestei câmpii vrăjite ce s-a ridcat odinioară deasupra solului este o plantă cu propietăţi vindecătoare denumită tot „polovragi”, ce încă mai poate fi descoperită în zonă…

CETĂŢUIA NEGRU VODĂ (CETĂŢENI-STOENEŞTI)

ROMÂNIA FRUMOASĂ CETĂŢUIA NEGRU VODĂ (CETĂŢENI-STOENEŞTI)   “O perioadă de timp, date fiind incursiunile tătarilor în acea zonă, Negru Vodă a părăsit Câmpulungul şi şi-a stabilit locul de domnie într-o “reşedinţă de război”, inaccesibilă din punct de vedere militar. Această reşedinţă nu putea să fie decât Cetăţuia ce-i poartă numele, din localitatea Cetăţeni-Stoeneşti, aflată la aproximativ 17 kilometri sud de Câmpulung. Aceasta înseamnă că, o lungă perioadă a domniei sale, Negru Vodă şi-a excercitat aribuţiile domniei de la Cetatea ce-i poartă numele, de unde a desfăşurat acţiuni de gherilă asupra oştilor tătăreşti ce patrulau prin zonă. Ulterior, atunci când condiţiile politico-militare au permis, spre sfârşitul vieţii, Negru Vodă şi-a mutat scaunul de domnie de la Cetăţuia într-o nouă capitală, la Curtea de Argeş, aşa cum specifică letopiseţele. La Cetăţuia lui Negru Vodă de la Cetăţeni-Stoeneşti s-a petrecut un eveniment dramatic, care a marcat în mod tragic destinul lui Negru Vodă Cel Bătrân: soţia sa s-a sinucis aruncându-se în hău de pe o stâncă înaltă din vecinătatea cetăţuii. Legenda spune că, în timp ce Negru Vodă era plecat la război contra tătarilor, soţia lui a fost informată în mod greşit că acesta a fost ucis, astfel că, în disperare de cauză, s-a Read More …