137 – CONTRAOFENSIVA
Prima grijă a Celor curaţi din Işşhinghingher a fost să trimită misionari la câmpie, în toate teritoriile locuite de oameni. Au fost aleşi cei mai buni dintre toţi şi cei mai impunători ca putere şi tărie, pentru a face faţă oricărei adversităţi.
Datorită capacităţilor pe care le aveau – sidhhisurile – misionarii Işşhinghingher-ului s-au manifestat în palierul cuantic fizic cu aceeaşi structură corporală ca şi fraţii lor pe care doreau să-i salveze. Trupul lor era format din materie ideală (luminoasă), dar se puteau materializa oricând, ca şi cum ar fi fost oameni obişnuiţi. La câmpie (în partea de sud a globului terestru), lucrurile stăteau extrem de prost. Sub influenţa fiinţelor Lorehh şi Dree, oamenii, strânşi în comunităţi mai mari sau mai mici, se luptau fără încetare unii cu alţii, îşi distrugeau sursele de hrană (ogoarele, grădinile, livezile şi păşunile) şi îşi batjocoreau femeile, ceea ce nu se mai pomenise vreodată în cosmosul lui Dumnezeu. Aşa ceva nu se mai petrecuse niciodată, în nici un palier cuantic şi în nici un ciclu cosmic. Fiecare comunitate era condusă de o regină-veneră, care era, în acelaşi timp, purtătoare de cuvânt al unei fiinţe Lorehh sau Dree. Regina era ajutată de un „stat major” format din conducători militari şi preoţi – majoritatea oameni din sămânţa cea rea.
Trimişii Celor curaţi s-au răspândit astfel pe la comunităţile acestora, pentru a înţelege care sunt formele de manifestare şi de răspândire ale răului în lume. La începutul acţiunilor lor, Cei curaţi nici nu prea ştiau cum se manifestă răul. Ei au dorit, de asemenea, să afle ce măsuri pot fi luate, în condiţiile în care marea majoritate a oamenilor au devenit sclavi luciferici – sclavi de lux (conducători) sau sclavi de rând (masa de manevră). Văzând ceea ce se întâmplă la câmpie, misionarii Celor curaţi s-au îngrozit. Erau alungaţi de peste tot de către reprezentanţii fiinţelor Lorehh şi Dree, care-i „miroseau” imediat. Totuşi, datorită faptului că aveau puteri foarte mari, nici o forţă nu le putea vătăma structura corporală neatinsă de păcat. Se puteau face nevăzuţi atunci când doreau.
În prima parte a activităţii lor, misionarii Celor curaţi nu s-au luptat în mod fizic cu reprezentanţii fiinţelor Lorehh şi Dree. S-au mulţumit doar să-i tămăduiască pe oameni, să le vindece rănile şi să-i înveţe despre Unicul Dumnezeu, de care uitaseră mult prea repede. În unele locuri, misionarii Celor curaţi au reuşit să facă breşe. Ei au recompus paradisul originar, au recreat grădini, livezi şi ogoare, în interiorul cărora au adus oamenii cei mai buni pe care-i găsiseră. Au creat oaze total rupte de ceea ce-i înconjura, ca reflectări ale Işşhinghingher-ului în teritoriile ocupate. Unii dintre ei s-au împreunat cu oamenii din oaze, cu care au avut fii şi fiice.
La porunca fiinţelor Dree şi Lorehh, oştirile întunecate au năvălit în enclavele paradiziace constituite de către Cei curaţi şi au distrus totul. Din păcate, Cei curaţi nu puteau apăra enclavele astfel constituite. Dacă ar fi răspuns la forţă cu forţa, atunci ar fi devenit, la rândul lor, “cei răi”. Când şi-au dat seama că este imposibil să menţină în viaţă astfel de comunităţi, misionarii Celor Curaţi s-au reîntors în Işşhinghingher, unde a avut loc o nouă consfătuire – un alt conciliu. În urma acestui conciliu, cu acceptul lui Adam, Cei Curaţi şi-au schimbat politica: misionarii s-au reîntors la câmpie şi i-au învăţat pe oameni arta războiului şi diferite meşteşuguri prin intermediul cărora să fabrice arme. Astfel s-a ajuns la folosirea forţei împotriva forţei – răul a început să fie eliminat cu un alt rău. Prin acest act, o parte din misionari a ales să cadă în materie.
Oamenii de la câmpie, care au pornit războiul de eliberare de sub dominaţia Celui rău, au învăţat astfel de la misionari modul în care pot aduce prejudicii structurii corporale în care se manifestau fiinţele Lorehh, fiinţele Dree şi oamenii din sămânţa cea rea.
O lungă perioadă de timp, suprafaţa globului terestru a fost brăzdată de războaie necruţătoare – multe dintre ele fiind evocate fragmentar în vechile scrieri sacre ale umanităţii. Războaiele au fost duse atât împotriva oamenilor aserviţi răului, cât şi împotriva fiinţelor Lorehh şi Dree. S-au folosit arme şi tehnologii eterice bizare. În aceste războaie necruţătoare, care s-au perpetuat de-a lungul celui de-al treilea ciclu, foarte multe fiinţe Dree şi Lorehh au fost izgonite în afara palierului cuantic material, iar găurile de vierme ce făceau incidenţa cu palierul cuantic material au fost închise. Totodată, au fost alungaţi din lumea materială oamenii ce formau sămânţa cea rea. Au pierit însă şi foarte mulţi oameni din lumea materială. Distrugerile din lumea materială au avut un revers extrem de periculos, la care nu se aşteptau cei din Işşhinghingher, deşi au fost avertizaţi de către Primordialii Luminii. Au fost alungate acele fiinţe ale răului care-i înrobiseră pe oameni, dar în locul lor au venit altele, mult mai puternice. De fapt, în urma actelor violente din lumea materială – a distrugerii provocate în timpul războaielor – s-a făcut conexiunea, prin sintonie, cu un rău şi mai mare. În acel moment, misionarii Celor curaţi au înţeles faptul, de neconceput până atunci, că nu ştiau integral adevărul; au înţeles că în afara fiinţelor Lorehh şi Dree cu care se luptaseră până atunci, mai există altele, mult mai periculoase. Misionarii şi-au dat seama, în cele din urmă că, cu cât alungau mai multe fiinţe ale răului din lumea materială, cu atât veneau, din haos, altele mai puternice, mai vechi, cu o putere şi o tărie tot mai mare.
Fragmente din ciclul „FORŢĂ CONTRA FORŢĂ” APĂRUT LA ED. ALAYA (pentru detalii vezi BIBLIOTECA SPIRITUALĂ / 1- PROLOG)