NEGRU VODĂ, VLAHUL CEL NEGRU

ÎNTEMEIEREA ŢĂRII ROMÂNEŞTI

NEGRU VODĂ, VLAHUL CEL NEGRU

57154691_647968922301214_5139839718774538240_o

Evenimentul întemeierii Ţării Româneşti şi, implicit, al descălecatului lui Negru Vodă a avut două componente: una istorică, iar cealaltă mistică.

Componenta istorică, trecută deja în revistă, a fost reliefată de documentele oficiale ale cancelariilor vremii – ale coroanei maghiare, ale imperiului bizantin etc. În schimb, componenta mistică a fost dezvăluită cu precădere în unele documente bisericeşti (cronici, pomelnice, pisanii), în legendele populare şi, mult mai firav, în letopiseţe. În cele ce urmează va fi analizată, atât cât se poate, componenta mistică, care nu a prezentat nici un interes pentru istoriografia modernă, care este profană prin excelenţă.

Eliminarea lui Negru Vodă Cel Bătrân, a lui Negru Vodă cel Tânăr şi a lui Mihail Negru Vodă – de fapt, a întregii Dinastii Negru, care a fost reprezentată schematic prin cele trei capete de negroizi cu faţa orientată spre stînga, cu panglici albe pe frunte, în heraldica scutului prezentat în Cronologia lui Levinus Hulsius (Nürnberg, 1596) – din istorie îi plasează pe aceştia în “galeria oropsiţilor”, adică în galeria marilor personalităţi ale trecutului care au fost izgonite din istorie, dar care au rămas în legende – precum a fost cazul de exemplu cu Kraiul Iovan, întemeietorul oraşului Craiova sau cu Bucur Ciobanul, întemeietorul Bucureştiului etc.

Dacă în cazul personalităţilor de genul Kraiul Iovan sau Bucur Ciobanul există scuza ştergerii treptate din amintirea oamenilor datorită lipsei documentelor, în cazul tripletei dinastice Negru Vodă lucrurile sunt ceva mai complicate, întrucât, în acest caz, pot fi detectate urmele vizibile ale unei intervenţii cu scopul vădit de a le şterge numele din istorie.

Eliminarea din amintirea oamenilor a Dinastiei Negru Vodă s-a produs treptat, de-a lungul Evului Mediu, dar lovitura de graţie a fost dată pe timpul domnitorului Matei Basarab. Rezultatul a fost că, la un moment dat, numele lui Negru Vodă a început să fi considerat un “nomen otiosus”, acesta devenind un personaj care trebuia să dispară din amintirea publică, motiv pentru care a şi fost înlocuit cu numele unui voievod denumit de istoriografie Radu I, care a domnit între anii 1373-1386, şi căruia i s-a acordat ulterior un nume asemănător: Radu Negru.

Eliminarea Dinastiei Negru din istorie a avut mai multe motive. Primul motiv a fost cel politic, deja trecut în revistă în paginile anterioare: a existat interesul unor Domnitori români de la mijlocul secolului al şaptesprezecelea de a-şi justifica genealogic şi politic descendenţa din dinastia Basarabilor. Al doilea motiv a fost chiar înfăţişarea membrilor tripletei dinastice Negru Vodă, care a fost reflectată în nume: au fost “negri”, adică au avut pigmentul pielii de culoare închisă. Al treilea motiv a fost de natură pur mistică, ce a avut la bază informaţia, deţinută – şi clasificată “strict secret”, care nu trebuia divulgată mulţimii – de unii membrii de frunte ai autorităţilor din perioada de final a Evului Mediu din Ţările Române, că membrii dinastiei Negru Vodă ar fi fost urmaşi ai seminţiei lui Cain – informaţie de altfel eronată. Pentru autorităţile politice din acea vreme nu a avut nici cea mai mică importanţă faptul că membrii dinastiei Negru au avut un aport excepţional în ceea ce priveşte întemeierea statului feudal creştin al Ţării Româneşti. La fel ca pentru comuniştii de mai târziu, autorităţile din vremea respectivă considerau că personajele din dinastia Negru Vodă nu au avut “o origine socială sănătoasă”; aşa cum va fi argumentat în paginile următoare nu numai că această luare de poziţie este eronată, dar se bazează pe informaţii greşite. În fine, al patrulea motiv se raportează la existenţa postmortem a cel puţin unuia dintre membrii tripletei Negru Vodă şi anume la Negru Vodă Cel Bătrân, descălecătorul din anul 1215.

Primul motiv al eliminării voite a lui Negru Vodă Cel Bătrân şi a întregii Dinastii Negru din istorie a fost aşadar politic, deja trecut în revistă, iar al doilea motiv a fost pielea închisă la culoare. Pigmentul nefiresc de negru al membrilor Dinastiei Negru Vodă a fost considerat inacceptabil de autorităţile politice ale vremurilor trecute; în ochii acestora era inacceptabil ca un astfel de personaj să fie considerat descălecător sau întemeietor al ţării.

Pielea mai închisă la culoare a lui Negru Vodă l-a determinat, de exemplu, în epoca actuală, pe istoricul Neagu Djuvara, care l-a identificat în mod forţat şi nejustificat pe Negru Vodă cu Thocomer, tatăl lui Basarab, să afirme că a avut o origine cumană. Această ipoteză a fost respinsă de marea majoritate a istoricilor români de pe o poziţie la fel de greşită: Negru Vodă trebuie identificat cu Basarab. De altfel, aportul cuman (asiatic) la fondul genetic al poporului român de astăzi este neglijabil, astfel că nu are de ce să fie luat în considerare.

Totuşi, câteva dintre constatările istoricului Neagu Djuvara merită menţionate întrucât aduc clarificări importante cu privire la acest subiect şi, oricum, sunt mult mai corecte decât cele formulate de majoritatea istoricilor, pentru care atributul negru alipit descălecătorului “legendar” al Ţării Românşti se referea la culoarea veşmintelor. “La mijlocul veacului al XVII-lea – afirmă Neagu Djuvara -, călugărul sirian Paul de Alep, care îl însoţeşte la noi pe patriarhul Macarie de Antiohia, amintit deja, află de la informatorii lui locali că pe întemeietorul ţării „îl numeau Negru Voivod, adică Domnul cel Negru”. La rândul său, Patriarhul Macarie al Antiohiei, care a călătorit în Moldova şi Muntenia între 1653 şi 1658, fiind însoţit de mai sus menţionatul Paul de Alep, a elaborat o versiune arabă a Letopiseţului Ţării Româneşti, în care afirmă următoarele: „Cel care a cucerit Ţara Românească a fost Ankro voivod (Ankro înseamnă pe limba românească negru, căci era negru, de aceea s-a şi numit pe turceşte ţara Kara Falakh, sau Valahia Neagră, după numele lui).” (20)

Istoricul Neagu Djuvara îl citează şi pe cronicarul moldovean Miron Costin, care nu era în necunoştinţă de cauză cu privire la acest subiect atunci când afirma următoarele: „Lucru de mirare că acel popor (muntenii), deşi se trage din aceeaşi viţă cu moldovenii, este însă un popor negru. De aceea şi turcii, văzând aceasta, îi numesc caravlahi, adică vlahi negri, căci şi acel domn dintâi, despre a cărui poveste s-a scris că a pornit din princi­patul Transilvaniei, se numea Negrul Vodă (căci pe limba noastră se zice negru, iar pe latineşte nigrum). Ar fi însă o concluzie greşită dacă am spune că pe acel domn dintâi al lor l-au numit negru din această pricină, deşi poate şi el de la fire a fost negru (s.n.), dar ce legătură este cu faptul că tot poporul său ar fi negru?” Miron Costin continuă, zicând că, de fapt, muntenii sunt, în general, mai negricioşi decât moldovenii şi explică faptul prin clima mai sudică. N-avea de unde şti însă care e originea acelui karaiflak în toate idiomurile turk (…) Explicaţiile care s-au căutat pentru porecla Negru Vodă mi se par, aşadar, cu totul nejustificate şi extra­ordinare, când există mai multe mărturii străvechi că i s-ar fi zis astfel pentru simplul motiv că era negri­cios la faţă. “ (20)

Opinii corecte exprimate de Neagu Djuvara cu privire la chipul mai întunecat al lui Negru Vodă, astfel că merită reţinute. Cât priveşte efortul aceluiaşi istoric, de altfel remarcabil în amploarea sa, de a demonstra originea cumană a primilor voievozi români, duce la concluzia că «boala cumană» are la bază un virus de care se scapă foarte greu.

58376371_652646181833488_4945656868568563712_n