33 – TERRA AURICA CEA NOUĂ
După o lungă perioadă de timp în care Pământul, ca planetă materială, a rămas sterp şi gol, Sfântul Duh – A Treia Persoană a Sfintei Treimi – a readus lumea la starea de manifestare. Şi astfel a fost creat un nou cer şi un nou pământ. Protopământul a renăscut într-o nouă formă de manifestare: acesta este Pământul actual.
O dată cu renaşterea Protopământului sub forma Pământului actual, a început al patrulea ciclu cosmic. Astfel, al patrulea ciclu cosmic nu s-a mai desfăşurat pe un palier cuantic nou, ci pe acelaşi palier cuantic cu Protopământul – în palierul cuantic material. De-a lungul timpului, palierul cuantic material a cunoscut un proces accelerat de densificare. Rezultatul a fost apariţia materiei în forma actuală.
În cel de-al patrulea ciclu al cosmosului, oamenii au repopulat pământul. Primii oameni care au locuit noul pământ au fost oamenii primordiali din primele două generaţii. Astfel, la începutul celui de-al patrulea ciclu, nu a mai fost creat un nou Adam. O altă parte a oamenilor ce au populat pământul la începutul celui de-al patrulea ciclu au fost aduşi direct din „Lumea fără formă”, unde se găseau în starea de „stele”, adică de spirite. În momentul întrupării în lumea materială, oamenii din această categorie au dobândit corpuri duh. Noul tip de corp duh este diferit de cel al oamenilor generaţiilor anterioare. Aşa a început istoria generaţiei a patra de oameni – care este generaţia actuală. Marea majoritate a oamenilor care trăiesc actualmente în lumea materială fac parte din a patra generaţie.
În al patrulea ciclu cosmic, Pământul a renăscut (s-a „reîncarnat”), sub înfăţişarea actuală, formându-se ceea ce fiinţele lumii eterice denumesc Terra aurica cea nouă. De fapt, prin „Terra aurica cea nouă”, fiinţele lumii eterice înţeleg înfăţişarea actuală a structurii aurice terestre. Terra aurica cea nouă este o imensă sferă aurică, în mijlocul căreia se găseşte Pământul fizic. Limita extremă a sferei aurice ce învăluie globul terestru este situată dincolo de Lună, undeva la mijlocul distanţei dintre Lună şi Marte.
Totuşi, în al patrulea ciclu, s-au luat anumite măsuri preventive, pentru a nu se produce un deznodământ similar celui din primele trei cicluri. Încă de la debutul celui de-al patrulea ciclu cosmic, întreaga Terra aurica a fost învăluită într-o membrană energetică de protecţie, care împiedică penetrarea fiinţelor întunecate, aşa cum s-a întâmplat anterior.
La fel ca şi în ciclurile anterioare, treptat, noxele aurice emise de faptele oamenilor generaţiei a patra au condus la o incompatibilitate energetică între umanitate şi Locuinţa lor – Pământul material. Incompatibilitatea aurică dintre oameni şi globul terestru devenise la un moment dat atât de mare, încât putea produce în orice moment o catastrofă de mari proporţii. De altfel, toate catastrofele trecutului – distrugerile succesive – au demonstrat faptul că oamenii nu pot rezista la plata celor trei „preţuri” ce s-au pus: preţul căderii lui Shantiah, preţul căderii lui Hallshithan şi preţul căderii lui Lucifer. De aceea, a fost necesar să se întrupeze o Persoană cu o putere şi o tărie foarte mare, care să plătescă „preţul de răscumpărare” (termenul de „preţ” este folosit de fiinţele din lumea eterică). Această Persoană a fost Iisus Hristos, Unicul Fiu al lui Dumnezeu.
La mijlocul celui de-al patrulea ciclu al cosmosului, când lumea materială devenise un teritoriu controlat aproape în totalitate de forţele răului – de Primordialii întunericului, de fiinţele luciferice, de spiritele rebele ale naturii şi de oamenii din sămânţa cea rea, a doua Persoană a Sfintei Treimi – Iisus Hristos care este Iubirea Nesfârşită – s-a întrupat în lumea oamenilor. Iisus Hristos s-a întrupat în Palestina, întrucât, în acea regiune, oamenii atinseseră cote inimaginabile de răutate, iar noxele aurice se acumulaseră în mod dramatic. În acea zonă ar fi trebuit să izbucnească un mare cataclism, care, cu siguranţă, ar fi culminat printr-o nouă ştergere, în urma căreia umanitatea trebuia iarăşi retrasă din circuitul evolutiv.
Ca un fulger, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu a penetrat toate palierele cuantice, întrupându-se prin Fecioara Maria. Toate etapele existenţei lui Iisus Hristos în lumea materială – naşterea, viaţa, pildele, persecutarea, răstignirea, moartea, învierea – au modificat din temelii tot ce existase anterior.