141 – MILLENIUM
Datorită faptului că, în acea perioadă, timpul avea alte valenţe decât cele de astăzi, este foarte greu de realizat o cronologie exactă a evenimentelor desfăşurate de-a lungul ciclului al treilea. Dacă am încerca totuşi să stabilim o cronologie a evenimentelor, ar trebui să fixăm o scală imaginară a timpului, care cuprinde o mie de unităţi. Fiecare unitate de timp ar corespunde unui an, iar întreaga perioadă poate fi estimată la o mie de ani – un Millenium. Trebuie totuşi specificat faptul că un an din acea perioadă corespunde cam unui mileniu din ziua de astăzi.
Millenium-ul a debutat o dată cu apariţia palierului cuantic material. În anul 1 al Millenium-ului a avut loc naşterea lui Abel şi Cain. În următorii doi ani, s-au născut principalele linii de descendenţi, iar până în anul 50, mare parte a globului terestru era deja populat. Veacul fericit a durat până prin anul 100 al Millenium-ului. Începând cu anul 100 s-a făcut simţită activitatea fiinţelor Lorehh eterice, prin anul 150 s-a intensificat activitatea fiinţelor Lorehh sexuale, iar începând din anul 200 s-a accentuat activitatea fiinţelor Dree. Prin anul 300, Adam a plecat în regiunile înalte, unde a înfiinţat Centrul de Putere al Luminii. Cam în aceeaşi perioadă s-a format complet Centrul de Putere al întunericului din regiunea Mesopotamiei (Miazănoaptea). După anul 400 au început să se manifeste Primordialii întunericului din a doua generaţie. Începând cu anul 450, misionarii Celor curaţi au fost trimişi la câmpie. Primele lupte dintre bine şi rău s-au dat începând cu anul 550 al Milleniumului. Pe la sfârşitul celui de-al 600-lea an, misionarii Celor curaţi s-au retras în Işşinghinger şi în Lirakashin.
Între anii 550-600, datorită acumulării răului, au început să se manifeste, pentru prima oară, Primordialii întunericului din prima generaţie. Cei mai importanţi dintre aceştia au fost cei nouă oameni născuţi imediat după Shantiah. Ei aveau o putere extraordinar de mare, nefiind egalaţi de nici o altă fiinţă din ierahia Celui rău. Cel mai important dintre cei nouă oameni primordiali a fost al doilea născut, numit Udru (Shantiah a fost primul născut). Datorită incompatibilităţii de rezonanţă, Primordialii întunericului nu s-au întrupat direct în lumea materială, prin naştere din femeie, precum marea masă a oamenilor. De aceea, ei s-au manifestat precum Lorehh şi Dree: ca fiinţe energetice, în corpuri duh specifice generaţiilor din care au făcut parte. În cea mai mare parte a timpului, ei au locuit în Centrele de Putere ale întunericului. Uneori, se puteau manifestau corporal în propriile teritorii din lumea materială, precum fiinţele Lorehh şi Dree, dar nu pentru mult timp. Nu puteau rezista foarte mult timp în lumea materială.
Între anii 600 şi 650, Primordialii întunericului au cucerit toate regatele mai mici ale fiinţelor Lorehh şi Dree şi au format un mare regat. Astfel s-a format marele regat al răului, în care s-a obţinut „unitatea” răului. Victoria răului în lumea materială a fost aproape totală. În frunte cu Udru (al doilea născut), Primordialii întunericului au subordonat toate fiinţele răului care se manifestaseră înaintea lor. Ei erau în toţi şi toţi erau în ei, formând o fiinţă colectivă a răului. Nici o fiinţă Lorehh sau Dree şi nici o fiinţă omenească nu putea face vreo mişcare fără ştiinţa lor. La apogeul dezvoltării sale teritoriale, marele regat al răului ocupa o pondere însemnată din suprafaţa pământului; peste 90 % din oamenii încarnaţi erau sclavi. Toată suprafaţa marelui regat era un pseudoparadis, în care se găsea hrană din abundenţă. Marele regat al răului avea o conducere unitară, fiind condus de către Udru. Ca reprezentant uman al lui Udru a fost aleasă o preafrumoasă regină-vampă (veneră). Centrul principal al marelui regat a fost stabilit în vestul Europei, în partea de nord a Marii Britanii de astăzi, într-un loc denumit Harimateea. Centrul de putere de la Harimateea era dispus chiar la intrarea într-o gaură de vierme ce făcea legătura cu haosul. În Centrul de Putere întunecat de la Harimateea, pe o suprafaţă de aproximativ 1,5 km. pătraţi se aflau mai multe edificii energetice impresionante, printre care şi un templu imens. În acel templu locuia regina marelui regat al răului, o femeie-veneră de o fumuseţe aproape ireală.
În perioada existenţei marelui regat s-a produs o unitate fără precedent a răului în lumea materială. Această unitate s-a realizat treptat, de-a lungul unei perioade îndelungate. A fost nevoie de mai multe sute de ani, pentru ca forţele răului să renunţe la războaiele interminabile şi să se coalizeze, pentru a realiza marea unitate. După anul 650, când Marele regat al răului era la apogeu, s-a iscat o dispută aprigă între principalii Primordiali ai întunericului din prima generaţie, pentru obţinerea domniei supreme. În mod firesc, domnia marelui regat ar fi trebuit să revină primului născut din toate timpurile, Shantiah.
Fragmente din ciclul „FORŢĂ CONTRA FORŢĂ” APĂRUT LA ED. ALAYA (pentru detalii vezi BIBLIOTECA SPIRITUALĂ / 1- PROLOG)