143 – MIŞCAREA DE ELIBERARE
În cele din urmă, cearta Primordialilor întunericului pentru succesiune la domnia supremă a stârnit mânia lui Hallshithan, care şi-a dat seama că oamenii continuă să se certe între ei precum în primul ciclu al cosmosului. Hallshithan s-a supărat atât pe oameni, cât şi pe creaţie şi a fost la un pas de a distruge totul. Pentru a preîntâmpina o astfel de stare de lucruri, unele grupuri ale Primordialilor întunericului s-au coalizat iarăşi, punând la cale eliminarea lui Hallshithan şi trimiterea sa în haosul din care venise. Totuşi, deşi scopul lor era comun, grupurile de Primordiali ai întunericului s-au comportat iarăşi în disonanţă unele faţă de altele. Astfel au apărut trei mari mişcări distincte de eliberare de sub tutela lui Hallshithan. Prima mişcare de eliberare a aparţinut grupurilor de Primordiali ai întunericului care credeau că îl pot înfrânge în luptă deschisă pe Hallshithan. A doua mişcare de eliberare a aparţinut grupurilor de Primordiali ai întunericului, care au trimis mesageri în cele trei regate, pentru a vesti oamenilor de rând existenţa unicului Dumnezeu. A treia mişcare de eliberare a aparţinut grupurilor de Primordiali ai întunericului care au făcut apel la ceea ce s-ar putea numi „bomba umană”.
Prima mişcare de eliberare a Primordialilor a fost înfrântă foarte uşor de Hallshithan. Cei care au crezut că îl pot înfrânge în luptă deschisă, nesocotind capacitatea sa imensă de distrugere, s-au retras înfricoşaţi. A doua mişcare de eliberare a avut la bază pe acei Primordiali din prima generaţie, care şi-au dat seama de eroarea imensă pe care au comis-o în momentul în care s-au erijat în zei falşi. O parte din aceşti Primordiali ai întunericului, contemporani cu Shantiah, care, odinioară, l-au cunoscut direct pe Unicul Dumnezeu, şi-au dat seama de răul făcut şi au vrut să restabilească situaţia. Ei au trimis misionari şi propovăduitori în toate regatele pentru a vorbi oamenilor despre Unicul Dumnezeu, Adevăratul creator, Tatăl tuturor. La această operaţiune de propovăduire a Adevărului au participat, în mod paralel, atât o parte din Primordialii Luminii, cât şi misionarii Celor curaţi din Işşhinghingher, care au găsit, dintr-o dată, un teren propice de manifestare. Oamenii obişnuiţi din regate au aflat astfel cu stupefacţie de faptul că au fost minţiţi cu neruşinare o lungă perioadă de timp. Ei au aflat numele prin care poate fi chemat Unicul Dumnezeu. De asemnea, oamenii din regate au fost învăţaţi să se roage Adevăratului Dumnezeu, participând astfel la formarea unor rezonanţe benefice a teritoriilor, prin intermediul căreia urmau să fie rechemate spiritele bune ale naturii, pentru a fi refăcut paradisul originar. Totodată, oamenii din această categorie au organizat mişcări de rezistenţă şi au format armate imense, pentru a se împotrivi răului prin luptă deschisă.
Atât trimişii Primordialilor întunericului, cât şi cei ai celor din Işşhinghingher i-au învăţat pe oameni arta războiului – metode de luptă împotriva fiinţelor Lorehh şi Dree ori a Primordialilor întunericului care încă se împotriveau acestei operaţiuni de eliberare. Totul s-a transformat într-un măcel de nedescris: oamenii se luptau cu oamenii, zeii cu zeii, zeii cu oamenii. Datorită faptului că nu mai aveau suficientă putere de manifestare în lumea materială, fiind lipsite de energia furată odinioară de la oamenii deveniţi sclavi, fiinţele Lorehh şi Dree puteau fi înfrânte destul de uşor. Oamenii distrugeau mediul pesudoparadiziac al regatelor, astfel că Lorehh şi Dree nu se mai puteau manifesta în propriul lor habitat. Pe baza unor calcule aritmetice (asemănătoare întrucâtva cu calculele astrologice din ziua de astăzi), oamenii aflau dinainte în ce porţiune a spaţiului se va materializa o astfel de fiinţă, o aşteptau şi îi distrugeau forma în care se manifesta. Fiind-i distrusă forma umanoidă, spiritul unei astfel de fiinţe era imediat absorbit în haos.
La un moment dat, oamenii i-au atacat în mod direct pe Primordialii întunericului, cu care au dus lupte crâncene. Totuşi, era nevoie de foarte mulţi oameni (de un cumul de energie şi de sunet al multor oameni), pentru a putea înfrânge un Primordial al întunericului care se apăra cu disperare. Mulţi Primordiali ai întunericului şi-au pierdut corpul duh în acele lupte aprige, iar spiritul lor a fost absorbit în Lumea fără formă. Dată fiind puterea şi tăria Primordialilor întunericului şi a fiinţelor Lorehh şi Dree, oamenii n-au putut să-i înfrângă definitiv şi să-i alunge în haos. Văzând ceea ce se petrece, tot mai multe fiinţe Lorehh şi Dree s-au retras în găurile de vierme, acolo unde nu puteau fi atinse de oamenii înfuriaţi. Ele au fost imediat urmate de unii dintre Primordialii întunericului. Cât despre Hallshithan, nici nu putea fi vorba; nu putea fi atins. Hallshithan era mulţumit că în timpul “domniei” sale se produsesră atâtea distrugeri.
Fragmente din ciclul „FORŢĂ CONTRA FORŢĂ” APĂRUT LA ED. ALAYA (pentru detalii vezi BIBLIOTECA SPIRITUALĂ / 1- PROLOG)