CUM SĂ NE FERIM DE TRĂSNET?

În urmă cu vreo doi, trei ani în ziarul Adevărul era relatată păţania unui cioban care, în munţii Făgăraş, a fost trăznit odată cu iapa şi câinele său. După cum afirmă cotidianul citat, „omul se grăbea să se adăpostească împreună cu cele două animale, când frontul cu descărcări electrice trecea chiar pe deasupra lor. N-au avut nicio şansă. Omul era călare. S-a văzut clar pe unde a intrat fulgerul şi pe unde a ieşit – prin picioarele calului. Câinele, care era foarte aproape, a fost şi el lovit. Singurul care a scăpat a fost un mânz, care nu s-a aflat în apropiere. Un alt teribil accident petrecut la Zărneşti, în 1987, pe creasta Pietrei Craiului. A fost un accident cu şapte morţi, şase dintre ei decedaţi din trăsnet şi unul aruncat de pe creastă, care a murit din cauza traumatismelor”.

Ion Sănduloiu, directorul Serviciului Salvamont Argeş oferă câteva sfaturi: “Pentru nimic în lume nu trebuie să ne mişcăm. Trebuie ştiut că în intervalul în care trece frontul pe deasupra noastră şi suntem chiar sub descărcările electrice, pentru nimic în lume nu trebuie să ne mişcăm. Poziţia cea mai bună este cea ghemuită, pe vine… dacă se poate într-o depresiune. Trebuie să stăm pur şi simplu ca nişte ciuperci în ploaie până când trece fronul. Dacă descărcările sunt departe, este altceva, dar atunci când trece fronul pe deasupra noastră asta este regula care face diferenţa între a fi şi a nu mai fi.
Cea mai expusă persoană într-un grup este ultima” „Fiecare mişcare te poate costa viaţa atunci când descărcările electrice au loc deasupra ta”, explică Şeful Salvamont Argeş. “Dacă ai cu tine cal sau câine, trebuie ţinuţi să nu alerge, pentru că altfel, vor deveni ţinta fulgerului.
De ce? Pământul, ca masă, este încărcat electrostatic. Dacă am putea să vedem energia electrică undeva pe câmp, ar fi un strat cam la un metru, un metru şi jumătate, ca o ceaţă. Aceasta este energia electrostatică. În momentul în care noi mergem prin acest câmp, în spate se creează o lipsă a acestei încărcături electrostatice. Cu cât mergem mai repede, cu atât golul de potenţial este mai adânc. Prin punctul în care loveşte, fulgerul caută să echilibreze cantităţile. Bineînţeles că vine cu sute de mii de volţi şi, de fapt, nu echilibrează, dar caută s-o facă alegând aceste goluri de potenţial. Şi atunci, ce rezultă? Că cea mai expusă persoană într-un grup este ultima. Fulgerul va lovi în spate, pentru că acolo găseşte golul de potenţial pe care-l caută. Dacă sunt două persoane, una care merge şi alta care fuge, cea mai expusă este cea care fuge”, explică Ion Sănduloiu. Înainte ca frontul atmosferic să ajungă deasupra ta, caută o adâncitură de relief! Dacă eşti pe creastă şi nu ai posibilitatea să cobori într-o depresiune, ţine cont că este de preferat să fii la mijlocul crestei, decât la extremităţile sale. Totuşi, zonele plate trebuie evitate, pentru că fulgerele lovesc punctele cele mai înalte, iar pe un spaţiu plat vei fi în cel mai înalt punct de acolo. “Te aşezi cât mai jos, dacă este posibil, într-o uşoară depresiune şi stai acolo cele 15-20 de minute, că atât durează să treacă un front pe deasupra ta, iar când se îndepărtează şi fulgerele se văd la un kilometru, doi, te poţi considera în siguranţă. Pot să mai rămână mase care să se descarce, dar cel puţin trebuie să aşteptăm ca frontul să plece de deasupra noastră”, mai spune Ion Sănduloiu. Şi, pe acelaşi principiu, nu încerca să te adăposteşti sub un copac înalt, mai ales dacă este izolat pentru că, cel mai probabil, va fi corpul care va atrage trăsnetul”.( preluare ZIARUL ADEVĂRUL)

Comentariu

PS 1 – Din proprie experienţă ştiu că, pentru de determina la ce distanţă se află frontul atmosferic ce generează fulgere puternice trebuie să ştim viteza de propagare a sunetului, care este în jur de 340 m/s (la 0 °C viteza sunetului este de 331,5 m/s, iar la 20 °C este de 343,4 m/s); astfel că trebuie să începem să numărăm domol din momentul în care se produce fulgerul – deci din momentul în care se observă lumina fulgerului. Lumina fulgerului se propagă evident cu viteza luminii, deci instantaneu pentru ochii noştri, dar zgomotul tăsnetului se propagă cu viteza sunetului (340 m/s). Astfel că dacă numărăm să spunem până la zece din momentul producerii fulgerului până în momentul în care auzim zgomotul trăsnetului înseamnă că au trecut zece secunde, iar distanţa pănă la frontul atmosferic este 340 m înmulţit cu zece, deci este de aproximativ trei km jumătate; dacă scade sub trei secunde înseamnă că trebuie să ne adăpostim neîntârziat după metodele menţionate mai sus.

PS 2: UNII FOLOSESC „TRĂZNET”. CORECT ESTE „TRĂSNET” EXPLICAŢIA: Dacă, în limbajul oral, diferenţa dintre variantele cuvintelor trăznet, a plezni, a trozni, căznicie etc este mai puţin sesizabilă, în scris este necesară cunoaşterea exactă a formelor corecte. Există, pe internet, nenumărate exemple care demonstrează ignorarea regulilor şi în cazul acestor cuvinte. Trebuie ştiut că singurele variante corecte sunt cele ortografiate cu s: trăsnet, a plesni, a trosni, căsnicie etc., potrivit regulii care stabileşte că înainte de l,m,n (care sunt consoane sonore, adică, la pronunţia lor, coardele vocale intra în vibraţie) se va scrie şi se va pronunţa s (nu z).Tot cu s se scriu şi se pronunţă şi neologismele terminate în –asmă, -asm şi derivatele lor – fantasmă, plasmă, pleonasm, prismă, sarcasm etc., precum şi cuvintele formate cu sufixul -ism – romantism, clasicism, realism etc.