Sensul denumirii arhaice de „Babă” este echivalent cu cel de „Întemeietor” sau „Începător”. Ulterior, termenul de babă a fost acordat şi bărbaţilor, devenind echivalent cu cel de „Tată prim” sau „Patriarh” (Patriarh înseamnă la origine tot „Tată prim”).

Ca reminscenţă a străvechii limbi primordiale, cuvântul „babă” poate fi regăsit şi în câteva limbi moderne – de exemplu, în limba sanscrită şi în limba turcă, unde „babo” sau „baba” înseamnă „tată” (în limba sanscrită, cuvântul a devenit un epitet, fiind deseori aplicat nu numai taţilor de trup, ci şi maeştrilor spirituali). În cadrul poporului român au fost denumiţi prin termenul de Babe toţi Începătorii (Taţii Primi sau Patriarhii) de linii genealogice.

Ulterior, termenul de Babă a fost înlocuit cu termenul de Moş. Această înlocuire s-a realizat destul de târziu din moment ce, în plin Ev Mediu, unul dintre cei mai iluştri conducători de oşti din arealul balcano-carpato-danubiano-pontic, pe nume Novac, a fost apelat cu termenul de Babă; evident este vorba despre acel căpitan de seamă al Voievodului Mihai Viteazul, care a intrat în conştiinţa istorică prin denumirea Baba Novac.

Înainte de a-l cunoaşte pe Voievodul Mihai şi de a intra în oastea sa, Baba Novac a fost haiduc la sudul Dunării. Datorită prestigiului imens de care s-a bucurat – numele său a devenit la un moment dat sinonim cu revolta împotriva Imperiului Otoman – numelui Novac i-a fost alipit calificativul Babă, calificativ care în epoca respectivă încă se bucura de un prestigiu uriaş (deşi perioada de apogeu a Întemeietorilor de linii genealogice trecuse demult).

Născut în satul Poreci, situat la sudul Dunării, în Serbia de astăzi, în apropierea cetăţii Semedria, în jurul anului 1520, Baba Novac a învăţat carte de timpuriu într-o mănăstire ortodoxă, astfel că a ajuns să scrie şi să citească în limba slavonă. Probabil că în acea perioadă de timp, Baba Novac l-a cunoscut pe cel care i-a fost alături până la moarte: preotul Sasca, care i-a devenit prieten şi duhovnic şi alături de care a înfruntat aceeaşi moarte cruntă.De tânăr, Baba Novac ş-a refugiat în Bosnia, pe “Muntele Verde al României” (u zelenoj Romaniji), unde şi-a format propria sa grupare de haiduci formată din români timoceni, sârbi şi bulgari. Pe “Muntele Verde al României” din Bosnia, Baba Novac a stat aproape patruzeci sau cincizeci de ani, întreprinzând nenumărate acţiuni de luptă împotriva turcilor. Cele mai importante acţiuni de luptă s-au desfăşurat la Cladova, cetatea Florentin (Timoc) şi Vidin.

CG – DACIA PRIMORDIALĂ; FOTO – CG