Deşi în trecut se vorbea că în unele locuri lacul atinge şi 12 metri adâncime, ultimele măsurători arată că adâmcicea maximă este de 6,3 metri. Lacul are şi câteva ciudăţenii unice. Nivelul apei nu creşte şi nu scade niciodată deşi lacul nu are izvoare şi este alimentat doar de apa de ploaie. Nimeni nu a reuşit să explice clar cum este posibil aşa ceva, mai ales că debitul precipitaţiilor nu este acelaşi de la un an la altul.

În zonă sunt locuri minunate, printre care Peștera Puturosul, de unde ies gaze cu efecte terapeutice din adâncurile pământului. Din această cauză i se mai spune Grota Puturoasă sau Pucioasa. Mofetele, băile uscate cu gaz, sunt adevărrate izvoare de sănătate, indicate mai ales persoanelor care suferă de afecțiuni ale sistemului locomotor și vascular. Un alt loc interesant este și prăpastia numită Cimitirul Păsărilor, nume provenit de la faptul că foarte multe păsări mor aici din cauza lipsei de oxigen.

Până acum se credea că Masivul Ciomatu-Puturosu este un vulcan stins în craterul căruia s-a format Lacul Sfânta Ana. Ultima dată, vulcanul ar fi erupt acum circa 30.000 de ani, însă există estimări potrivit cărora ultima erupție ar fi avut loc mult mai recent, acum 9.800 de ani, iar ultimele cercetari din zona, facuta de specialisti din mai multe tari europene, arata ca vulcanul a revenit la viata, si are activitate.

Un grup de cercetători din mai multe țări au publicat un studiu din care reiese că Masivul Ciomatu-Puturosu din Carpații Orientali poate redeveni un vulcan activ, informează smithsonianmacom. Potrivit estimărilor, sub Lacul Sfânta Ana, singurul lac de origine vulcanică din estul Europei, s-ar afla o cameră magmatică în care ar fi între 20 și 60 de kilometri cubi de lavă.

Studiul care lansează ipoteza că vulcanul are potențialul de reactivare a fost realizat de de către un grup de oameni de știință din Elveția, Franța, România și Ungaria. ”Preferăm să studiem vulcanii activi, evident pentru că prezintă un risc real, dar nu ar trebui să uităm vulcanii relativ tineri pentru că ei prezintă un risc pe care ar trebui să-l evaluăm”, a declarat Mickael Laumonier de la Université Clermont Auvergne (Franța), unul dintre autorii studiului.

*

Legende

Doi tineri trebuiau să se căsătorească. Fata, pe nume Ana, care urma să devină soție, nu dorea acest lucru deoarece părinții o obligau să se căsătorească numai pentru a pune mâna pe averea tânărului, care era destul de necioplit în ale măritișului. În seara nunții, mireasa a fugit și s-a aruncat în acest lac, trupul ei neînsuflețit nefiind găsit nici în ziua de astăzi. Din această cauză lacul poartă numele acelei fete. În fiecare an, de hramul Sf. Ana, lacul este sfințit de către mitropolie.

Odinioară, prin aceste locuri trăiau doi tirani care erau frați. Unul stăpânea o cetate pe vârful Puciosul din apropiere, celălalt, o cetate situată pe locul actualului lac. Stăpânul cetății de pe Puciosul avea o caleașcă minunată, câștigată la zaruri, fapt ce a stârnit invidia fratelui său, care a pus rămășag că a doua zi va veni în vizită cu o caleașcă și mai măreață. Pentru a câștiga rămășagul, tiranul pune să fie înhămate la caleașca sa opt din cele mai frumoase fete din împrejurimi. Caleașca fiind foarte grea, acestea nu au putut să o urnească, fapt ce a dezlănțuit mânia stăpânului, care a început să le biciuiască. Una din fete, pe nume Ana, l-a blestemat pe stăpânul cel mârșav. Blestemul fetei s-a împlinit numaidecât: s-a pornit o furtună îngrozitoare, cu fulgere și tunete, cutremure, iar cetatea, împreună cu tiranul ei, s-a scufundat în flăcări. În locul cetății de odinioară s-a format un lac albastru și liniștit, numit de locuitorii din zonă Lacul Sfânta Ana.

preluare – stiristulcom; wikipedia