Dacă 2020 e anul curent după calendarul global, în schimb, perşii vor intra în acest an în anul 1398. Spre deosebire de Revelionul tradiţional, în Iran, trecerea dintre ani nu se petrece la miezul nopţii, ci diferă de la un an la altul, în funcţie de momentul în care soarele trece de linia ecuatorului, făcând ca, la 20 martie, ziua şi noaptea să aibă o durată egală!

„Nowruz“ e format, de fapt, din două cuvinte în limba persană: „Now“, adică nouă şi „ruz“, adică ziua. „Nowruz“ (O nouă zi) marchează venirea primaverii sau renaşterea. „Nowruz“ a fost sărbătorit pentru prima dată, acum mii de ani, şi e o sărbătoare zoroastriană.

Astăzi, în afară de Iran, evenimentul mai e celebrat şi în anumite zone din Tajikistan, Uzbekistan, Afghanistan, Armenia sau Rusia.

Din 2010, Organizaţia Naţiunilor Unite a recunoscut „Nowruz-ul“ ca o sărbătoare internaţională.

Pe lângă cumpărăturile de Anul Nou, „Nowruz“ implică o serie de tradiţii: *În ultima zi a anului are loc „Chahar Shanbe Suri“, o altă sărbătoare care, pe lângă focuri de artificii, te obligă să sari peste un foc destul de mare. Motivul? Se consideră că în acest fel sunt alungate toate ghinioanele şi evenimentele nefericite ale anului care tocmai se încheie. Cum unii au tendinţa de a exagera în ceea ce priveşte dimensiunile focului, „Chahar Shanbe Suri“ e sărbătoarea care produce cele mai multe victime în lume.

În loc de Moş Crăciun, iranienii îl au pe Haji Firuz. *Dacă în restul lumii, Moş Crăciun e simbolul Sărbătorilor de Iarnă, în varianta iraniană „Haji Firuz“ e imaginea „Nowruz-ului“.

Iranienii îşi încep pregătirile pentru Revelion cu câteva săptămâni înainte de data de 20 martie. În fiecare casă, există o masă specifică pentru „Nowruz“. Aceasta se numeşte „Haft Sin“ (n.r. – Cele şapte s-uri“). De ce „s-uri“? Pentru că în limba persană cuvântul „Sal“ înseamnă „An“.

Iată ce conţine, de obicei, „Haft Sin“ şi de ce: *Sabzeh – grău sau orez, crescut într-un vas, care simbolizează renaşterea. *Samanu – o budincă din grău, care simbolizează belşugul. *Senjed – un fruct uscat, care simbolizează dragostea. *Sir – usturoi, care simbolizează sănătatea. *Sib – mere, care simbolizează frumuseţea. *Somaq – condiment tradiţional iranian, care simbolizează răsăritul. *Serkeh – oţet, care simbolizează vârsta şi răbdarea.

Obligatoriu, la „Haft Sin“ se mai pune şi Coranul, în cazul musulmanilor, dar şi „Sekke“ (n.r. – monezi în limba persană), ca simbol al prosperităţii. În rest, masa tradiţională poate conţine dulciuri, fructe uscate, stafide, lumânari aprinse, oglindă, dar şi ouă colorate.

„Haft Sin“ rămâne pe masă timp de 12 zile. În cea de a 13-a zi, masa se strânge, iar grăul crescut e dus afară şi legat de fiecare membru al familiei, care îşi pune o dorinţă pentru noul an. *Cea de a 13-a zi de după Anul Nou se numeşte „Sizdah Bedar“, ceea ce înseamnă „Să scapi de 13“. Ea trebuie petrecută, obligatoriu, undeva în natură pentru a alunga ghinionul.

*

Nowruz este o sărbătoare închinată focului și purității care își are originile în zoroastrism, cea mai veche religie a omenirii, fondată de către profetul persan Zarathustra (Zoroastru), ale cărui învățături au fost scrise în Avesta, la începutul mileniului II î.Hr., fiind o religie caracterizată de dualismul binelui și răului. Tot Zoroastru este și cel care a făcut ca ziua în care se sărbătorește Nevruzul să coincidă cu ziua echinocțiului de primăvară, care este o veche sărbătoare a începutului acestui anotimp, închinată de asemenea focului, ce poate fi interpretată ca începutul anotimpului când Binele răpune Răul și ca o ocazie de comemorare a ultimei zile de existență a lumii, respectiv prima zi a vieții veșnice. O alta credință zoroastriană este și cea conform căreia exact la jumatatea zilei de Nouruz, revine de sub pământ Rapithwa spiritul aducător de căldură și lumină.

Sărbătoarea Nowruz este asimilată cu ziua în care Dumnezeu a făcut ca ziua să fie egală cu noaptea sau cu ziua în care a încetat potopul, iar arca lui Noe a ajuns pe uscat. Din punct de vedere astronomic, această zi reprezintă venirea primăverii astronomice, moment ce coincide cu echinocțiul de primăvară și ieșirea Soarelui din zodia Peștilor, concomitent cu intrarea sa în zodia Berbecului.

preluare articol Amir Kiarash pt adevarulro, wikipedia etc