CRUCILE DE PE DEALUL AMARADIEI
PISANIA
În anul 1969, la data de 1 Iulie, s-a constituit o comisie a Mitropoliei Olteniei, care a vizitat biserica din satul Cruci cu scopul de a „cataloga bunurile cu valoare istorică, documentară şi artistică” (2).
Din informaţiile obţinute la faţa locului, onorata comisie a întocmit un proces verbal şi un scurt istoric al bisericii. Comisia a declarat biserica (cu Hramul) Înălţarea Domnului din satul Cruci, Parohia Goieşti, Raionul Craiova, drept monument istoric. „Biserica de faţă – stă scris în scurtul istoric ataşat procesului verbal de constatarte şi catalogare –se numeşte Crucile, având Hramul Înălţarea Domnului, fiind aşezată în satul Crucile, la răsărit de comuna Goieşti, la o depărtare de 6 kilometri de şoseaua Craiova – Amaradia. În prezent (adică în 1969 n.n.) această biserică deserveşte un număr de numai 40 de familii, satul este pe cale să se desfiinţeze, enoriaşii mutându-se unii în diferite oraşe, iar alţii clădindu-şi locuinţele pe loturile date de Sfatul Popular în acest scop la şoseaua Craiova – Amaradia.” (2).
Biserica şi satul Cruci, mai specifică procesul verbal de constatare, sunt aşezate la extremitatea de răsărit a comunei Goieşti, judeţul Dolj, iar ca şosea de legătură nu există decât un „drum de tarla”, care în timp de toamnă şi iarnă devine impracticabil, distanţa parcurgându-se numai cu picioarele. Se crede, mai stă scris în procesul verbal, că denumirea de Cruci s-a dat bisericii şi satului pentru motivul că în biserică se află cinci cruci mari cioplite în lemn, aşa cum au fost copacii crescuţi în pădure, care sunt aşezate două în zidul de la catapeteasmă, două în stâlpii de susţinere de la pronaos şi una în iconostas, ultima având o înălţime de cinci metri.
După cum se constată din pisanie, mai scriu membrii comisiei, „data construirii este anul 1753”.
Biserica este construită în întregime din cărămidă, în stil neobizantin, în formă de cruce, având altar, naos, pronaos şi pridvor. Între naos şi pronaos se află doi stâlpi de susţinere de 0,80 metri. Dimensiunile externe ale bisericii sunt: 18 metri lungime, 8 metri lăţime, 20 metri înălţime. Numele meşterilor nu se cunosc.
Biserica l-a avut drept ctitor pe Radu Ciobanu; la moartea sa, mai notează membrii comisiei, acesta a lăsat pe ginerele său Popa Preda să termine lucrarea. Membrii comisiei specifică faptul că ctitorul s-a hotărât să clădească biserica în urma unei vedenii, vedenie care este pictată sus în tinda bisericii, care o înfăţişează pe „Maica Domnului, chipul Mântuitorului şi doi îngeri într-un stejar”. Din păcate, astăzi, această frescă din tindă, care o înfăţişează pe „Maica Domnului, chipul Mântuitorului şi doi îngeri într-un stejar” nu mai este vizibilă, pridvorul bisericii prăbuşindu-se între timp.
Comisia de catalogare prezintă şi pisania bisericii. „Această sfântă şi Dumnezeiască Biserică – stă scris în pisanie – ce se preamăreşte Hramul Înălţării Domnului nostru Iisus Hristos, este zidită pe moşia Domnului Coconu Andrei Bălăcescu şi această Sfântă Biserică s-au arătatu în vedenie lui Radu Ciobanu care au însemnat-o cu cruci cu slobozenia şi răposând întru Domnul au lăsat-o această zugrăveală a Bisericii asupra ginerilui său Popa Preda ca să o zidească din temelie şi a înălţat-o după cum s-a arătatu în vedenie şi au şi înfrumuseţat-o şi cu multă zugrăveală cu multă milostenie după Blagoslovenia de astăzi dela iubitorul de Dumnezeu Kir Kir Gligorie Episcopu Râmnicului Noului Severin în zilele luminatului Domn Constantin Racoviţă voevod la leatul 1753, isprăvindu-se în zilele luminatului Domn Mihai Constantin Şuţu. Luna octombrie 26 – Popa Zugravu.” (2)
În mijlocul bisericii, mai stă scris în raportul comisiei, chiar în faţa catapeteasmei, se află o cruce înaltă de cinci metri. „Pe crucea cea mare sunt scrise următoarele: Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Duhului Sfânt, ridica-tu-sa această Sfântă şi cinstită Cruce întru hramul Cuvioasei Parascheva. Pomeneşte Doamne pe robii Tăi: Radu, Kira, Preda, Ioana, Mihai, Stana, Maria, Florea, Florica, Radu, Florica” etc. (Fotocopia raportului comisiei este prezentată la sfârşitul acestei cărţi.) Pisania indică faptul că biserica are două hramuri: „Înălţarea Domnului” şi „Cuvioasa Parasheva”. În continuare, comisia de catalogare redă numele preoţilor care au slujit în această biserică:
1/ Popa Ciocea Popescu.
2/ Popa Şerban Popescu.
3/ Popa Mihai Popescu.
4/ Popa Barbu Popescu.
- Mihai Mijete.
6/ Marin Trocan zis Moacă.
7/ Diaconul Criste, frate cu Popa Barbu.
8/ Pr. Const. Georgescu.
9/ Pr. Constantin Motoceanu
10/ Pr. Ştefan Cârlugea.
Slujitori actuali: Preot Vasile Roşianu născut în anul 1898 şi cântăreţul Ion Gh. Muga, născut în anul 1921.
Ccomisia reunită în anul 1969 mai constată faptul că în biserică „nu se găsesc obiecte de valoare istorică sau artistică”. Cu toate acestea, comisia a decis trecerea bisericii din satul Cruci în rândul monumentelor istorice ale României. La capitolul „reparaţiuni”, comisia constată că acestea s-au făcut astfel: în anul 1916 s-au făcut legături de fier atât în interior, cât şi în exterior; în anul 1926 acoperişul a fost acoperit cu tablă; între anii 1940 şi 1957 s-a înlocuit pardoseala, s-au refăcut stranele şi scaunul arhieresc, s-a refăcut tencuiala la soclu.
Aşa cum se prezintă astăzi, îşi încheie comisia raportul din anul 1969, biserica are nevoie de reparaţii generale. Datorită faptul că în urmă „cu câţiva ani” (probabil în deceniul al şaselea al secolului XX), s-au făcut incursiuni în căutare de petrol sau gaze naturale la o distanţă de 500 de metri de biserică, care au necesitat explozii subterane, biserica a fost zguduită, legăturile de fier ce susţineau pereţii s-au rupt, iar zidurile s-au crăpat.
Din păcate, în ziua de astăzi, biserica din satul Cruci nu mai figurează în rândul „monumentelor istorice”, aşa cum a fost declarată de comisia reunită în anul 1969, astfel că este într-o stare avansată de degradare. Biserica din satul Cruci este practic o ruină, iar dacă nu se iau măsuri urgente, în câţiva ani nu va mai figura nici măcar în amintirea oamenilor.
