ARCA LUI NOE

După ce a plutit în derivă o perioadă destul de lungă, arca s-a oprit pe Muntele Ararat, în estul Turciei actuale, între două stânci mai înalte.

Despre arca lui Noe, analiştii textului biblic afirmă că avea lungimea de 140 de metri, lățimea de 23 de metri și înălțimea de 14 metri. Arca avea trei punți sau trei nivele, un geam și o ușă aflată la mijloc. Suprafața totală a punților era de 8 900 m 2. Arca a fost construită din lemn de gofer (chiparos), un arbore rășinos, deci rezistent la apă, fiind etanșată pe interior și exterior cu un strat de smoală.

Interesant este că cuvântul “arcă” este folosit în Vechiul Testament şi pentru descrierea coşuleţului din nuiele împletite date cu smoală în care a fost pus pruncul Moise pentru a pluti pe apele Nilului (după cum este menţionat în Exodul).

Scrierile vechi menţionează că arca a fost văzută pe muntele Ararat în anul 1300 de exploratorul Marco Polo; de asemenea, există indicii că arca era încă vizibilă din avioane, dirijabile şi baloane în prima jumătate a secolului XX, ceea ce l-a determinat pe V.I. Lenin să ordone forțelor aeriene sovietice distrugerea arcei în anul 1918. Nu de altceva, dar pentru antihristul îmbălsămat în Piaţa Roşie de la Kremlin era o necesitate politică strategică distrugerea oricărei dovezi palpabile ce putea demonstra că Biblia este adevărată întrucât este bazată pe fapte reale.