CRUCILE DE PE DEALUL AMARADIEI
GOIEŞTI – CRUCILE
Satul Cruci ţine de comuna Goieşti, Judeţul Dolj. Comuna Goieşti, locul în care, de-a lungul istoriei s-au petrecut mai multe evenimente memorabile, dar din păcate astăzi uitate, se află la aproximativ douăzeci de kilometri nord-vest de Craiova – capitala judeţului Dolj.
Numele judeţului Dolj este legat de rîul Jiu, care-l traversează de la nord la sud. Dolj înseamnă „pământul Jiului de Jos”. Prima atestare documentară a judeţului Dolj datează din 1444, când întreaga zonă mai purta numele străvechi de „regiunea Bălţi”. Râul Jiu izvorăşte în apropierea oraşului Petroşani, judeţul Gorj (Gorj: pământul Jiului de sus), are o lungime de 331 kilometri şi se varsă în Dunăre, în vecinătatea oraşului Bechet.
Distanţa dintre Craiova şi Goieşti poate fi străbătută destul de repede. Drumul este asfaltat, traficul nu este chiar atât de aglomerat, astfel că, plecând din oraşul Craiova, în maximum o jumătate de oră, un vizitator ocazional poate ajunge în centrul comunei Goieşti. De-o parte şi pe alta a drumului ce leagă Craiova de Goieşti se înşiră mai multe comune şi sate: Izvor, Şiminicul de Sus, Mileşti. Mare parte a acestor sate sunt dispuse în apropierea văii râului Amaradia. Râul Amaradia, ce are o lungime totală de 101 km, izvorăşte la poalele Munţilor Parâng, în apropierea localităţii Roşia de Amaradia şi se varsă în Jiu, în amonte de Craiova. Drumul asfaltat şi satele înşirate de-a lungul său sunt străjuite în partea de nord de dealuri, odinioară împădurite. Dealurile ce se învecinează cu râul Amaradia au o înălţimea ce variază de la 30 la 350 de metri deasupra nivelului mării. De altfel, întregul judeţ Dolj este format din trepte plate ce se ridică dinspre lunca Dunării la sud, spre dealurile Amaradiei la nord. Dealurile Amaradiei sunt cele mai înalte forme de relief de pe cuprinsul judeţului Dolj.
În ziua de azi, Goieştiul este o comună destul de întinsă, formată din mai multe sate, fiind străbătută de râul Amaradia pe o distanţă de aproximativ 7-8 kilometri. Pe partea stângă a sensului de curgere a rîului Amaradia se află satele Muiereni, Vladimiri, Goieşti, Mogoşeşti, Fântâni, iar pe partea stângă se află înşirate satele Pometeşti, Popeasa, Ţandăra, Adâncata, Pioreşti, Mălăeşti. Toate ţin actualmente de comuna Goieşti. Tot pe partea dreaptă a rîului, spre răsărit, dincolo de satele Muiereni, Vladimiri şi Goieşti, dealurile Amaradiei se continuă printr-un platou întins, care cândva era străbătut de un drum nepietruit, din pământ, denumit iniţial Drumul Muntenilor, iar apoi Drumul Muierii (actualmente este cunoscut doar sub această ultimă denumire). Din Drumul Muierii, străbătând platoul transversal, şerpuind printre văi şi dealuri, porneşte un drum ce duce spre satul Cruci.
De la reforma administrativ-teritorială din anul 1966, satul Cruci se numeşte Gruiţa. Probabil că, pentru urechile cam sensibile ale comuniştilor care s-au ocupat cu reforma administrativ-teritorială în anul 1966, denumirea Cruci era prea apăsătoare şi le provoaca insomnii, astfel că s-au gândit că n-ar strica o rebotezare cu o denumire mai veche, dar care nu spune nimic şi era, probabil, pe placul „organelor”: Gruiţa; această denumire n-a fost schimbată nici în ziua de astăzi.
Actualmente, în satul Cruci (Gruiţa) nu se mai află decât o singură familie – o singură casă! Restul familiilor au fost strămutate în celelalte sate ale comunei Goieşti, în special în satele Muiereni şi Vladimiri. Până acum aproape 60 de ani, la câţiva kilometri de satul Cruci se mai afla un sat, Ciorobeşti, dar şi locuitorii săi au migrat în actualele sate goieştene Muiereni şi Vladimiri.
La aproximativ doi kilometri de satul denumit odinioară Cruci, iar astăzi Gruiţa se află crucile şi biserica construite de Radu Ciobanu pe moşia boierului Andrei Bălăcescu.
