ŢINUTUL OAMENILOR CERULUI
ADAM PRIMORDIAL
Cosmosul actual – care este al treilea cosmos – este creaţia lui Dumnezeu prin intermediul celei de-a treia Persoane – Lumina sau Sfântul Duh. Cosmosul actual poate fi denumit Oceanul de Lumină. Istoria Oceanului de Lumină a fost îndelungată. În Oceanul de Lumină s-au format, succesiv, cinci paliere cuantice. Primul palier cuantic al Oceanului de Lumină este cel în care Dumnezeu a rostit Cuvântul dintru Începuturi – Sunetul primordial. Acesta a fost Palierul cuantic primordial sau Lumea fără formă.
Dintr-o perspectivă spaţială (spaţiul ca “formă umană de reprezentare”, precum l-a definit cândva filosoful german Immanuel Kant) se poate afirma că Palierul cuantic primordial face parte din Oceanul de Lumină, adică este situat în interiorul acestuia. Totuşi, dintr-o perspectivă holografică, multidimensională, se poate afirma cu acelaşi temei că Palierul cuantic primordial este situat dincolo de Oceanul de Lumină – ceea ce poate constitui un paradox. Din această perspectivă holografică se poate afirma, de asemenea, că Palierul cuantic primordial precede toate Oceanele (de sunet, de miros şi de lumină), fiind situat dincolo de cunoaşterea omenească. Cu acelaşi temei se poate face afirmaţia că palierul cuantic primordial este un palier de legătură (sau comun) între cele trei Oceane: de sunet, de miros şi de lumină.
Imediat după ce Dumnezeu a rostit Cuvântul dintru Începuturi, a apărut al doilea palier cosmic. Pe al doilea palier cuantic, Dumnezeu s-a manifestat în prima sa formă, cea de spirit; spiritul este sferic. Acesta este palierul cuantic al Spiritului lui Dumnezeu. După ce Dumnezeu s-a manifestat în prima Sa formă, de spirit, a construit al treilea palier cuantic. Pe al treilea palier cuantic, Dumnezeu s-a manifestat în formă umanoidă – cu un Trup de Lumină. Aşadar, începând cu al treilea palier cuantic se poate vorbi despre manifestarea lui Dumnezeu ca Persoană, fără a înceta să fie ceea ce este. Tot pe al treilea palier cuantic, Dumnezeu a creat spiritele îngerilor şi ale spiritelor naturii. De asemenea, pe cel de-al treilea palier al cosmosului, Dumnezeu a creat spiritele oamenilor, dar acestea nu s-au manifestat imediat în Oceanul de Lumină, ci după o lungă perioadă de timp. Toate spiritele au formă sferică.
După ce a creat spiritele îngerilor, spiritelor naturii şi oamenilor, Dumnezeu a creat al patrulea palier cuantic – palierul duhurilor de formă umanoidă. Al patrulea palier cuantic a fost creat de Dumnezeu prin intermediul fiinţelor îngereşti şi spiritelor naturii. Primii îngeri creaţi de Dumnezeu în Oceanul de Lumină au fost în număr de 21. Ei poartă numele de Îngeri ai Realităţii Formei sau Îngeri Puri ai Temeliei (misticii creştini îi desemnează prin titulatura de Tronuri). În Oceanul de Lumină, ei sunt cei mai puternici îngeri. Deşi au spirite, ca orice alt înger, cei 21 de Îngeri Puri sunt lipsiţi de formă. Ei au corpuri spirituale, dar acestea sunt lipsite de formă. Corpurile lor spirituale sunt răspândite în tot universul, precum aerul este răspândit în atmosfera terestră. Prin intermediul celor 21 de Îngeri Puri ai Temeliei, Dumnezeu-Tatăl a creat tot ce există în Oceanul de Lumină.
În prima parte a existenţei celui de-al patrulea palier al cosmosului, prin intermediul Celor 21 de Îngeri Puri ai Temeliei, Dumnezeu-Tatăl a creat “întocmiri” (patternuri sau matrici) de creaţie – care au format un mediu paradisiac în fiecare dintre lumi. Tot în prima parte a existenţei celui de-al patrulea palier, Dumnezeu-Tatăl a creat corpurile de formă umanoidă ale îngerilor şi ale spiritelor naturii. Până în acest moment al istoriei creaţiei, îngerii şi spiritele naturii erau doar spirite, adică aveau formă sferică, dar o dată cu apariţia celui de-al patrulea palier spiritele acestora s-au întrupat în trupuri de formă umanoidă; trupurile lor de formă umanoidă erau compuse din energia acelui palier cuantic, deci erau formate din lumină. Îngerii şi spiritele naturii au drept particularitate definitorie liberul arbitru, acordată de către Dumnezeu chiar în momentul creaţiei lor. Toţi îngerii şi spiritele naturii pot fi denumiţi prin expresia Fiii Flăcării sau Fiii Luminii.
În a doua parte a existenţei celui de-al patrulea palier cuantic, Dumnezeu a creat formele umanoide ale oamenilor. Mai precis, Dumnezeu a creat trupuri de lumină spiritelor de oameni pe care le crease anterior pe cel de-al treilea palier al cosmosului (la fel ca în cazul îngerilor şi spiritelor naturii). Astfel, se poate vorbi despre o primă “întrupare” a oamenilor în Oceanul de Lumină.
Trebuie specificat că, de-a lungul timpului, spiritele oamenilor au fost denumite fie cu titulatura de “sfere”, fie cu titulatura de “stele”, fie – mai ales în timpurile recente – cu titulatura de “monade” (termen folosit de filozoful germen G.W. Leibniz). Fireşte, trupurile oamenilor din acea perioadă nu au nimic de-a face cu trupurile materiale de astăzi, ci erau trupuri de lumină, corespunzătoare palierului cuantic în care au fost create. Un astfel de trup de lumină poate fi denumit “duh” sau “corp duh”. Duhurile oamenilor au fost create de Dumnezeu din suma energiilor emise de trupurile de lumină ale tuturor îngerilor care existau în acea perioadă de timp. Este ca şi cum îngerii au suflat (la propriu) energii din care, după un principiu constructiv tainic, Dumnezeu a alcătuit duhurile oamenilor. În mod concret, un om din acea perioadă se prezenta precum un înger: avea un trup de lumină (duhul) în centrul căruia, undeva la nivelul pieptului, se afla o sferă de dimensiunea unei mingi de tenis de câmp, ce strălucea ca un soare – spiritul. Principiul de asemănare al oamenilor cu Dumnezeu constă aşadar, pe de-o parte, în forma sferică a spiritului; aşa cum a fost evidenţiat, Dumnezeu a creat spiritele oamenilor în palierul cuantic primordial sau Lumea fără formă. De cealaltă parte, principiul de asemănare al oamenilor cu Dumnezeu constă în forma umanoidă a duhului. De aceea, se spune că oamenii au fost creaţi de către Dumnezeu “după chipul şi asemănarea Sa”.
Procesul apariţiei oamenilor pe scena cosmosului, în Oceanul de Lumină, a fost progresiv. Mai întâi a fost creat un prim om, iar apoi au fost creaţi şi alţii. Primul om creat de către Dumnezeu pe cel de-al patrulea palier cuantic a fost Adam primordial. Adam primordial este diferit de cel menţionat de Vechiul Testament. În scrierile mistice ebraice Adam primordial despre care este vorba în aceste pagini a primit numele Adam Kadmon.
O lungă perioadă de timp, în cosmos a existat doar un singur om, Adam primordial (Adam Kadmon), despre care se poate spune că a “umblat” o lungă perioadă de timp cu Dumnezeu. În acest context, expresia “a umbla” are sensul de a fi educat. O fiinţă poate fi educată doar în momentul în care “umblă” cu profesorul său. Tot astfel s-au petrecut lucrurile cu Adam primordial, care a umblat o lungă perioadă de timp cu Creatorul, Educatorul şi Părintele său – Dumnezeu.
Dacă ar trebui să ne reprezentăm această perioadă a preumblării lui Adam primordial cu Dumnezeu, trebuie să ne imaginăm un copil ţinut de mână de către părintele său şi plimbat pe aleile unui parc întins. Părintele îl învaţă pe copil rosturile a tot ce există în acel parc întins şi plin de verdeaţă. Pe măsura parcurgerii aleilor, copilul ce-şi însoţeşte părintele întâlneşte o serie de personaje (în acest caz este vorba despre personaje îngereşti), pe care părintele i le prezintă, explicându-i îndatoririle fiecăruia în ceea ce priveşte îngrijirea parcului. Tot astfel, Adam primordial “a umblat” cu Dumnezeu, fiind adesea ţinut de mână prin acea minunată întocmire de creaţie (mediu) de pe cel de-al patrulea palier cuantic al Oceanului de Lumină. Acesta a fost primul Eden (care nu are nimic de-a face cu Edenul menţionat în Vechiul Testament).
După o altă lungă perioadă de timp – pe atunci nu exista timpul, dar aşa spunem pentru a desemna ceva ce nu mai are corespondent în lumea materială – Dumnezeu a creat alţi nouă oameni. Spiritele celor nouă oameni (la fel ca spiritele tuturor oamenilor) au fost create în Palierul cuantic primordial sau Lumea fără formă, dar abia în acest moment li s-a creat un corp duh de formă umanoidă. Cei nouă oameni sunt denumiţi Oameni Primordiali sau pe scurt, Primordiali. Cei nouă oameni primordiali s-au alăturat lui Adam Primordial în procesul de educare. Ulterior, după o altă lungă perioadă de timp, au dobândit corpuri duh de formă umanoidă alte câteva sute de spirite de oameni, aduse din Lumea fără formă. În final, numărul acestora a ajuns la aproximativ nouă sute. Toţi oamenii creaţi pe cel de-al patrulea palier cuantic au format prima generaţie.
Toţi oamenii primei generaţii erau formaţi din spirit şi din corpul duh. Prima generaţie de oameni era androgină. Ca particularitate distinctă, la fel ca fiinţele îngereşti şi spiritele naturii, toate fiinţele omeneşti din prima generaţie au dobândit capacitatea de a se manifesta potrivit liberului arbitru. Capacitatea de a se manifesta potrivit liberului arbitru nu este un atribut abstract, ci o particularitate concretă ce aparţine spiritului. Fără această capacitate, nici o fiinţă omenească n-ar şti ce este liberul arbitru. Liberul arbitru a fost acordat oamenilor de către Dumnezeu. Fără liberul arbitru, oamenii ar fi ca nişte zombi.