17 – CORPUL MENTAL
Deasupra corpului astral se află alte două corpuri aurice, asemănătoare în privinţa compoziţiei energetice, dar distincte şi independente. Ambele pot fi numite corp mental. Primul corp, corpul mental inferior sau intelectul, reflectă doar gândurile legate de lumea materială şi de existenţa cotidiană. Al doilea corp este corpul mental superior, care reflectă gândurile abstracte, nelegate de existenţa cotidiană: gânduri ce privesc frumosul sau binele, ca esenţe atemporale şi aspaţiale.
Primul dintre aceste corpuri, corpul mental inferior se prezintă ca un halou, mai mare în regiunea superioară a corpului, în special a capului, de culoare galbenă, în funcţie de nivelul de dezvoltare mentală a omului. Rolul corpului mental inferior este acela de a reflecta gândurile legate de lumea fizică. Corpul mental inferior combină, separă, sintetizează, analizează, motiv pentru care poate fi desemnat prin termenul de intelect. Corpul mental inferior este oglinda gândurilor omului. Energia fluidă a corpului mental inferior este foarte fină, precum fumul de ţigară. Are un miros puternic de iod. În momentul în care omul are o idee, chakra manipura emite o anumită vibraţie, iar în energia fluidă a corpului mental inferior se formează nenumărate explozii luminoase, ca nişte stropi coloraţi ce se aştern pe un parbriz.
Corpului mental inferior este situat deasupra sau paralel cu corpul astral. Datorită faptului că, de regulă, nu se poate vorbi despre sentiment pur sau gândire pură, corpul mental inferior formează, din punct de vedere funcţional, o unitate atât cu corpul emoţional, cât şi cu corpul astral. Deşi, iniţial, are o culoare verzuie, fluidul energetic al corpul mental inferior devine galben şi se dilată, contopindu-se atât cu corpul astral, cât şi cu corpul emoţional. Din reunirea celor trei corpuri, apar miliarde de stropi multicolori, ce tind să se depărteze la o anumită distanţă de aură, în funcţie de puterea mentală a omului care le emite. Gândurile rele sunt închise la culoare, emit un sunet foarte jos şi au un miros greu, de frunze putrezite. Gândurile de dragoste fizică au o culoare portocalie şi un miros asemănător săpunului de casă. De altfel, acest miros se simte şi la nivelul fizic, persoanele „curate” sufleteşte şi mental emit, în mod regulat, un miros de săpun, ca şi cum s-ar fi spălat de curând.
La rândul său, corpul mental superior este situat deasupra corpului mental inferior, pe care-l înveleşte precum o manta. Dimensiunile sale sunt în funcţie de nivelul evolutiv al omului. Mulţi oameni din ziua de astăzi au corpul mental superior destul de mic. Corpul mental superior are culoarea aurie şi emite un miros de zambile. Sunetul emis de acest corp auric seamănă cu cel produs de o harpă; pare a veni din toate părţile, învăluitor, ca şi cum s-ar asculta o melodie cu ajutorul unor căşti stereo. Corpul mental superior exprimă dragostea necondiţionată pentru toate fiinţele vii, dar şi capacitatea oamenilor de a se ridica în lumea conceptelor, a raţiunii pure – într-un cuvânt, de a se ridica de la particular la general şi de la concret la universal. Datorită faptului că reflectă şi iubirea necondiţionată faţă de toate fiinţele din cosmos, principala caracteristică a corpului mental este ceea ce în limbajul omenesc s-ar putea numi „iubire-înţelepciune”. Omul nu poate accede cu gândirea pură, cu raţiunea pură la înţelegerea cosmosului decât în cazul în care această gândire este învăluită de iubire. Iubirea-înţelepciune este singura „cheie” prin intermediul căreia cosmosul, în sfârşit, începe să-şi deschidă porţile pentru înţelegerea omului. Iubirea-înţelepciune apare numai într-un anumit stadiu al evoluţiei omului. Mai mult de şaptezeci la sută din oameni nu au încă format acest corp auric, el fiind dobândit pe măsură ce ura, mânia şi răutatea sunt treptat eliminate. Următorul corp auric este corpul spiritual, care învăluie ca un halou corpul mental superior. Corpul spiritual se prezintă într-un mod asemănător efectului de coroană, care se manifestă în timpul unei eclipse de Soare – ca o bandă de culoare argintie, ce învăluie corpul mental superior. Corpul spiritual este format din miliarde de atomi strălucitori ce obosesc privirea, precum zăpada prospăt aşternută în bătaia razelor solare. Emite un sunet asemănător unei trâmbiţe şi are un miros asemănător pâinii calde, abia făcută în vatră. Uneori, corpul spiritual emite un sunet ce seamănă cu un OOOO… prelung, ca o exclamaţie de uimire sau ca susurul unui izvor de munte, care clipoceşte vesel şi jucăuş. Corpul spiritual este în legătură directă cu corpul astral. Practic, corpul spiritual este o parte din corpul astral care a fost transformată de voinţa şi de liberul arbitru al omului. În decursul evoluţiei sale, prin maturizare, omul transformă o parte a corpului astral, iar această parte este chiar corpul spiritual. Mărimea corpului spiritual indică cu precizie cât din instinctele primare, din dorinţele şi din pasiunile explozive ale omului au fost controlate şi dominate în decursul procesului evolutiv uman. Corpul spiritual este legat intim de elementul iubire, dar nu de iubirea carnală manifestată în lumea fizică, ci de acea iubire perenă care stă la temelia cosmosului şi pe care, acum 2000 de ani, Iisus Hristos a sădit-o în inimile tuturor oamenilor, ca un dar de nepreţuit pe care Fiul lui Dumnezeu l-a adus umanităţii. Actualmente, foarte puţini oameni au un corp spiritual bine conturat. Unii oameni au corpul spiritual de câţiva centimetri, dar există şi oameni care au un corp spiritual de aproximativ un metru. Corpul spiritual se formează îndeosebi la cei care practică rugăciunea creştină ori tehnici de autoîmbunătăţire de tip creştin.
Fragmente din ciclul „FORŢĂ CONTRA FORŢĂ” APĂRUT LA ED. ALAYA (pentru detalii vezi CUFĂRUL CU ESEURI / 1- PROLOG)
