59 – LUMEA DE DINCOLO
La începutul celui de-al treilea ciclu cosmic a avut loc o nouă creaţie a lumii. Noua creaţie a lumii s-a produs pe un nou palier cuantic. Acesta a fost palierul eteric – Hazurethul.
În Hazureth a avut loc o nouă creaţie a omului. Primul om al celei de-a treia generaţii a fost Adam, despre care aminteşte Vechiul Testament. Ulterior, din Adam a fost creată Eva. Hazurethul este actuala lume eterică, iar undeva, chiar în centrul său, se află Edenul, locul în care au fost creaţi protopărinţii, Adam şi Eva, şi li s-a creat suflet – „suflarea de viaţă” – direct de către Domnul Dumnezeu. Edenul este un loc poziţionat precis, dar în care, deocamdată, nu poate pătrunde nimeni. Actualmente, Edenul ar trebui să arate ca şi cum protopărinţii l-ar fi părăsit de câteva clipe. Dacă, în viitor, va pătrunde vreun om în Eden, ar trebui să observe urmele proaspete ale paşilor lui Adam. Iniţial, în Edenul eteric al Hazurethului, protopărinţii nu au avut corp material, ci unul format din lumină – format din energia palierului cuantic respectiv. După săvârşirea păcatului originar, Adam şi Eva au fost „izgoniţi” din Eden, datorită faptului că, din punctul de vedere al structurii aurice, n-au mai fost în rezonanţă cu palierul cuantic eteric. Atunci, a fost construită o nouă locuinţă – lumea materială, care este al şaptelea palier cuantic. Astfel a apărut noua locuinţă a oamenilor – Protopământul.
Noua locuinţă, situată pe al şaptelea palier cuantic, nu figura în planul iniţial al Creatorului Lumii. Locul tuturor oamenilor ar fi trebuit să fie în Edenul Hazureth-ului, în lumea eterică. Lumea eterică este adevăratul cosmos al oamenilor. Protopământul a apărut doar datorită păcatului primilor oameni. După strămutarea în noua locuinţă, Adam şi Eva au avut urmaşi: fii şi fiice. Primii născuţi (în palierul cuantic material) au fost Cain şi Abel. Primul eveniment dramatic desfăşurat în noua „locuinţă” – palierul material – a fost uciderea lui Abel de către Cain. Astfel a apărut iarăşi „noul”. Abel a fost primul mort (fizic) din istoria cosmosului.
După moartea fizică, Abel nu s-a mai putut întoarce în lumea originară, în Edenul eteric. Abel nu era în rezonanţă energetico-spirituală cu Edenul eteric, astfel încât, după moarte, nu a mai avut unde să se ducă. În consecinţă, a fost creat un nou palier cuantic în care să meargă urmaşul lui Adam şi al Evei după pragul morţii. Până la Abel, nu mai murise nimeni din punct de vedere fizic. Noul palier cuantic, apărut în momentul în care a murit Abel, este ceea ce se înţelege astăzi prin „lumea de dincolo„. Abel a fost primul locatar al lumii de dincolo. Această metamorfoză cosmică petrecută chiar la începutul existenţei lumii materiale, indică un aspect extrem de important: universul se modifică – se transformă – în funcţie de comportamentul oamenilor. Prin acţiunile lor, oamenii modifică neîncetat structura cosmosului. Cosmosul suferă o neîncetată expansiune cuantică, în funcţie de comportamentul oamenilor. Ceea ce este în interior se reflectă în exterior. Ceea ce se petrece la nivelul microcosmosului, care este omul, este apoi reflectat la nivelul macrocosmosului. Aceasta este legea fundamentală a cosmosului.
Istoria morţii fizice a început aşadar o dată cu moartea lui Abel, la începutul celui de-al treilea ciclu al cosmosului. Prin moartea lui Abel, a apărut necesitatea construirii unui nou palier cuantic, în care să meargă fiinţele omeneşti care trec prin poarta morţii. Noul palier cuantic, care a fost creat imediat după moartea lui Abel, este actuala lume infraeterică. În succesiunea creaţiei, palierul cuantic infraeteric este al optulea palier cuantic. Palierul cuantic infraeteric este situat între palierul material şi palierul eteric. Într-un fel, se poate considera că palierul cuantic infraeteric este o interfaţă a palierului material. Înaintea morţii lui Abel, palierul cuantic infraeteric nu exista – nu avea nici o raţiune de a exista, datorită faptului că nu existau fiinţe care să îl populeze. Abel a fost primul locuitor al palierului cuantic infraeteric – prima „fantomă” din istorie. În palierul cuantic infraeteric, Abel, primul mort din istorie, fiul lui Adam şi al Evei, a inaugurat un „regat”, denumit Regatul morţilor vii. În Regatul morţilor vii au pătruns, de la Abel, toţi oamenii care au murit în condiţii similare: au fost nedreptăţiţi ori au fost asasinaţi.
După moartea lui Abel, fratele său Cain a trăit mulţi ani, dar când a venit sorocul morţii, nu a putut ajunge în acelaşi loc – în Regatul morţilor vii. Cain nu a putut pătrunde în acelaşi palier cuantic ca şi fratele său, datorită faptei sale din timpul vieţii. Astfel, s-a născut iarăşi „noul”. Primul asasin din istorie a generat apariţia unui palier cuantic care nu exista anterior, iar primul locatar al acestui nou palier cuantic a fost Cain. Noul palier cuantic poartă numele de iad. În succesiunea creaţiei, iadul poate fi considerat al nouălea palier cuantic. Astfel, ceea ce este desemnat astăzi prin numele generic de „lumea de dincolo”, este o zonă ortoexistenţială complexă, care trebuie cercetată diferenţiat, nu ca un tot unitar. Lumea de dincolo a apărut ca urmare a unui lung şir de evenimente dramatice. Mai mult decât atât: lumea de dincolo a suferit mai multe metamorfoze de-a lungul timpului. În acest context, trebuie specificat faptul că lumea de dincolo, care exista în acea perioadă, nu trebuie identificată cu actuala „lume astrală”. La începutul celui de-al treilea ciclu cosmic, încă nu exista lumea astrală. Ea a apărut mult mai târziu.
La fel cum se poate vorbi despre metamorfozele cosmosului spiritual ori despre transformările lumii materiale, tot astfel se poate vorbi despre metamorfozele lumii de dincolo. Aceste transformări sunt legate, în mod legic, de metamorfozele structurilor aurice ale oamenilor. De asemenea, sunt în legătură directă cu evenimentele istoriei oamenilor întrupaţi.
Fragmente din ciclul „FORŢĂ CONTRA FORŢĂ” APĂRUT LA ED. ALAYA (pentru detalii vezi BIBLIOTECA SPIRITUALĂ / 1- PROLOG)