88 – LUMINA HARULUI
Corpul haric al plaselor mesianice învăluie structura aurică ca o cupolă aurie doar în momentele în care un om pronunţă Numele lui Iisus Hristos sau se roagă în sens creştin (orice altă formă de rugăciune, de exemplu folosirea unor mantre sau silabe sacre preluate din alte religii nu au efect; de fapt au efect contrar). El persistă doar pe durata rugăciunii sau a rostirii Numelui lui Iisus Hristos, după care se stinge. Fireşte, dacă un om pronunţă des Numele lui Iisus Hristos, corpul său haric al plaselor mesianice persistă mai mult, iar influenţa sa este mai profundă. În schimb, la oamenii care pronunţă rar Numele lui Iisus Hristos, corpul haric al plaselor mesianice persistă doar câteva secunde.
Dacă un singur om îşi formează corpul haric al plaselor mesinice prin rugăciune şi, implicit, prin rostirea Numelui lui Isus Hristos, cei cu care intră în contact auric pot beneficia, prin rezonanţă – prin sintonie sau prin inducţie – de formarea instantanee a propriilor plase mesianice. Un circuit oscilant deschis care vibrează ca un diapazon – iar omul este un astfel de circuit oscilant deschis – îl determină şi pe cel din apropierea lui să vibreze ca un diapazon. Acest fenomen are la bază principiul transmiterii luminii harice sau principiul candelei, care reprezintă principiul de bază al întregului cosmos spiritual.
Referitor la principiul transmiterii luminii harice, sunt demne de reţinut cuvintele Îngerului Gabriel, memorate întocmai de Eugen: „uită-te în lumea ta, văzătorule (sepraute saman) şi spune-mi: se poate ca un vreasc care a luat foc să nu-l aprindă şi pe cel din apropierea lui ?„.
Principiul candelei sau principiul transmiterii luminii harice se produce permanent, la toate nivelurile existenţei cotidiene, constituind motorul principal al evoluţiei umanităţii. Principiul transmiterii luminii harice este astfel valabil la nivelul individual, la nivelul familiei, la nivelul locului de muncă, la nivelul micii comunităţi în care omul îşi duce existenţa – cartier, oraş -, dar este valabil şi la nivelului poporului din care face parte, precum şi – cu atât mai mult – la nivelul întregii planete.
La nivel individual, formarea corpului haric al plaselor mesianice şi, în consecinţă, acţiunea Harului asupra oamenilor, devenit activ prin activitatea lui Iisus Hristos cel Viu în Trupul de Slavă, se traduce prin mai multe efecte benefice. În primul rând, formarea corpului haric al plaselor mesianice permite oamenilor dobândirea sănătăţii fizice, psiho-mentale şi aurice. Prin acţiunea benefică a corpului haric al plaselor mesianice se produce purificarea corpului astral al dorinţelor, specific fiecărui organ în parte. Fiecare organ trupesc are o aură astrală, un fel de corp al dorinţelor care, uneori, devine încărcat de noxe negative. Purificarea corpului dorinţelor fiecărui organ înseamnă, în primul rând, o sănătate bună a respectivelor organe şi, implicit, a întregului organism. Treptat, noxele astrale ale organelor trupeşti sunt diminuate până la eliminare, astfel încât omul devine „curat”.
În al doilea rând, formarea plaselor mesianice are un efect binefăcător asupra corpului mental intelectiv, care se purifică. Paralel cu purificarea mentalului intelectiv, se produce maturizarea corpului spiritual. Corpul spiritual este elementul prin care omul se conectează la întregul cosmos şi se simte una cu tot ce există.
În al treilea rând, formarea plaselor mesianice are un efect benefic asupra tendinţelor şi impulsurilor karmice, care devin din ce în ce mai slabe. La un om care nu-şi formează des plasele mesianice, tendinţele karmice sunt explozive. În schimb, la omul care-şi formează des plasele mesianice, tendinţele karmice devin mai şterse, iar forţa lor este diminuată.
În al patrulea rând, plasele mesianice pot curăţa „bolile de suflet” ale omului. Bolile de suflet sunt acele tendinţe acumulate şi accentuate de-a lungul vieţii, care au la bază frustrările zilnice şi se traduc fie prin mândrie, fie prin sentimentul atotstăpânitor în ziua de astăzi de a te considera un neînţeles al soartei, fie prin sentimentul că te afli în război cu totul şi cu toate, fie prin sentimentul că eşti părăsit de oameni şi de Dumnezeu.
În al cincelea rând, formarea plaselor mesianice implică eliminarea impulsurilor nefaste – agresivitatea, mânia, acapararea bunurilor altora etc. Omul nu poate fi la adăpost de impulsurile nefaste decât în momentul în care plasele mesianice îşi exercită acţiunea benefică. A întoarce şi celălalt obraz nu înseamnă doar înăbuşirea mâniei ori a agresivităţii undeva în interior, de unde erupe tocmai atunci când omul se aşteaptă mai puţin, ci absenţa totală a mâniei şi a agresivităţii interioare, care nu este posibilă decât prin formarea plaselor mesianice. Evident, pentru mulţi dintre oameni, tendinţa de a întoarce şi celălalt obraz este, deocamdată, un deziderat. Cândva, ea va trebui să devină perfect naturală, să facă parte din natura omului, iar acest fapt se datorează acţiunii lui Iisus Hristos, care a introdus pentru prima oară acest principiu în locul conceptului „dinte pentru dinte şi ochi pentru ochi”. A întoarce şi celălalt obraz, a-ţi ierta aproapele, reprezintă astfel, nu numai un principiu moral pe care „avem noi timp să-l experimentăm în viaţă”, ci un model pe care omul, de unul singur, nu-l poate duce la îndeplinire oricât de mult ar dori. De aceea, este nevoie de activitatea lui Iisus Hristos şi, implicit, de efectele plaselor mesianice. În acest context, trebuie înţeles faptul că nimic din ceea ce tradiţia şi cărţile sacre ale creştinismului afirmă că a înfăptuit Iisus Hristos, acum 2000 de ani, în Palestina, nu a fost întâmplător sau „accidental”. Faptele Sale reprezintă, dincolo de toate, modele arhetipale eterne, pe baza cărora s-au format ulterior structuri aurice complexe, care permit omului menţinerea în cursa evolutivă.
La nivelul familiei, principiul transmiterii luminii se face prin procesul echilibrării aurice între elementul – ca nivel evolutiv – mai slab şi elementul mai puternic. Unul dintre soţi este, invariabil, mai slab, astfel încât împrumută de la cel puternic, prin inducţie aurică, calităţi şi caracteristici pentru a evolua. Iar în cazul în care unul dintre membrii unei familii îşi formează plasele mesianice prin rugăciune, atunci ceilalţi împrumută lumina harică de la acesta.
Principiul transmiterii luminii harice funcţionează întotdeauna ireproşabil la nivelul familiei, până când relaţia aurică dintre cei doi soţi este perturbată, prin infidelitate, de o terţă persoană (principiul terţiului exclus, aplicat la nivelul familiei). În momentul în care unul dintre parteneri devine infidel, chiar şi numai în glumă, ca răzbunare, sau ca „să vadă cum este”, fragilul echilibru auric este frânt, iar din acel moment cuplul are toate şansele să se destrame. Este nevoie de un efort foarte mare pentru ca lucrurile să se poată reînnoda.
Acelaşi lucru se produce la nivelul unui loc de muncă – de exemplu, la nivelul unei întreprinderi sau instituţii. Dacă există în organigrama instituţiei unul sau doi salariaţi care se roagă, deci care-şi formează în mod constant plasele mesianice – poate fi chiar femeia de serviciu sau ultimul muncitor de pe statul de plată -, prezenţa lor poate nivela fragilul echilibru auric general, prin transmiterea luminii şi formarea plaselor mesianice. În acest context, trebuie specificat faptul că plecarea unui membru de acest fel dintr-o instituţie – şi poate să nu fie cazul unei persoane care ocupa o funcţie de conducere – poate lăsa un gol imens, care, în timp, în cazul în care nu se găseşte un înlocuitor pe măsură, poate avea efecte negative asupra întregii activităţi. Într-o instituţie este nevoie de cît mai mulţi oameni care, prin rugăciune sau prin rostirea Numelui lui Iisus Hristos, să-şi formeze cât mai des corpul haric al plaselor mesianice. Într-o instituţie sau în orice comunitate este nevoie de un stâlp de bază – indiferent ce funcţie ocupă -, al cărui rol este echilibrarea aurică prin intermediul plaselor mesianice. Un singur om dintr-un colectiv, cu o astfel de deschidere aurică, poate face ca activitatea să meargă din ce în ce mai bine. Astfel, după cum afirmă Îngerul Gabriel, cauza nu trebuie căutată în competenţa managerului principal, „ci în competenţa Altuia” (care se manifestă nevăzut; acesta este numai Iisus Hristos care se manifestă prin intermediul unui om cu „deschidere” aurică).
La toate nivelurile – la nivelul unui cartier, al unui oraş, al unei ţări, precum şi la nivelul planetei -, este absolut necesară existenţa unor oameni „competenţi”, care să îşi formeze în mod constant corpul haric al plaselor mesianice. Mersul lumii este susţinut neîncetat prin intermediul unor oameni aparent fără însemnătate, dar care transmit lumina harică. La nivelul unei instituţii poate fi, de exemplu, unul din angajaţi; la nivelul unui cartier poate fi, de exemplu, vânzătorul de ziare din colţ; la nivelul unui oraş poate fi, de exemplu, şeful gării – şi exemplele pot continua. La nivelul globului terestru, lucrarea harică se realizează tot pe baza principiului transmiterii luminii – principiul candelei. În ultima perioadă de timp, cantitatea noxelor acumulate prin activitatea omenească haotică şi distructivă a depăşit orice limită. Mirosurile, sunetele, luminile emanate de aura terestră indică foarte clar că Pământul se deteriorează. Numai lucrarea harică mai poate ţine în frâu lumea terestră, atât de chinuită. Fără ea, catastrofele s-ar ţine lanţ; un nou potop ar fi iminent în doar câţiva ani. De aceea, este nevoie, din loc în loc, de oameni neştiuţi, care să servească drept relee de transmisie, prin care lumina harică să se propage neîncetat. Sau, după cum se exprima Îngerul Gabriel, „este deajuns un singur om drept, pentru ca cei din jur să fie mântuiţi prin acesta, care este în Har„.
Fragmente din ciclul „FORŢĂ CONTRA FORŢĂ” APĂRUT LA ED. ALAYA (pentru detalii vezi BIBLIOTECA SPIRITUALĂ / 1- PROLOG)