Autor: Cristian Ganescu

64 – SCLAVIA SUFLETELOR (3) Totuşi, pentru a desluşi tainele procesului prin care oamenii cumsecade (căldiceii) au ajuns în iad, trebuie reiterat pe scurt procesul auric al morţii. La moarte, toate structurile aurice exterioare – corpul astral, corpul mental etc – sunt resorbite, prin intermediul chakrelor, în suflet, mai precis în corpul sufletului. La scurt timp după aceea, energiile modulate energetico-informaţional din corpul sufletului sunt aspirate în corpul duh, care îşi continuă, în mod autonom, existenţa post-mortem. O perioadă variabilă de timp după acest proces, la nivelul corpului duh rămâne imprimată o imagine remanentă a corpului sufletului – de fapt, a fizionomiei omului din momentul morţii (nu din momentul înmormântării). De exemplu, dacă un om a murit cu hainele sfâşiate şi cu o rană pe frunte, atunci, după moarte, păstrează această imagine, indiferent cu ce veşminte a fost înmormântat sau indiferent de înfrumuseţările cosmetice ce au fost aplicate cadavrului. După cum se poate remarca, este vorba doar despre o imagine, formată dintr-o energie karmică specifică, ce se imprimă în corpul duh, nu despre corpul sufletului propriu-zis, care dispare la scurt timp după moarte. În condiţii normale, această imagine se şterge după o perioadă petrecută de corpul duh în lumea de Read More …

65 – SCLAVIA SUFLETELOR (4) Ceea ce păţesc oamenii obişnuiţi (căldiceii) în adâncurile iadului, ca locuitori ai zonei inferioare – zona a treia – depăşeşte orice imaginaţie. Deveniţi umbre fără identitate, oamenii au senzaţia că s-au născut în momentul în care au pătruns în iad. Oricum, nici nu-şi amintesc că au existat înainte de a pătrunde acolo (la fel cum nu-şi amintesc nici atunci când se nasc în lumea materială). Se văd, dintr-o dată, într-un ţinut dezolant, în mlaştini, în nămol sau în ţinuturi aride, brăzdate de fulgere sau biciuite de ploi foarte violente. Jur împrejur, există doar cioturi de copaci, pământ crăpat, iarbă arsă. Uneori resimt un frig năpraznic, alteori resimt o umezeală pătrunzătoare, care le dă o senzaţie de îngheţ interior. Deasupra se întinde un cer negru, ca un hău imens, care ucide şi ultima fărâmă de speranţă. De fapt, în iad nu există nici un fel de speranţă, pentru că nu există Dumnezeu. În iad există doar opusul caracteristicilor lui Dumnezeu. Dumnezeu este viaţa. Trupul (de natură sufletească, evident) în care se înfăţişează oamenii care ajung în iad este de plâns; au aceleaşi haine în care au murit. Deşi este vorba doar despre imaginea corpului sufletului, care Read More …

66 – SCLAVIA SUFLETELOR (5) Fiinţele luciferice au tot interesul ca oamenii din lumea materială să nu-şi descopere potenţialităţile – puterile dumenzeieşti de Preoţi în devenire ai lui Dumnezeu. Ele vor să profite de puterile potenţiale ale oamenilor, pentru a le folosi în scopuri proprii. Cei mai importanţi oameni care îşi duc existenţa în iad sunt cei care pot fi denumiţi Învăţători. Ei formează o categorie foarte mică de oameni, cam zece la un milion, care prin exercitarea liberului arbitru, aleg să devină educatori ai semenilor lor aflaţi în iad. Învăţătorii sunt oameni evoluaţi, care au ajuns în iad în urma unor evenimente ceva mai speciale. Majoritatea dintre ei au ajuns în iad datorită faptului că, aflaţi în lumea materială, au fost copleşiţi de nedreptăţile unor semeni de-ai lor şi au ales să se răzbune în mod personal. Totuşi, ca amploare, răzbunarea lor a transcens atât nivelul omenesc, cât şi nivelul Fiilor întunericului, în sensul că acţiunile lor distructive nu au fost influenţate de nici o altă fiinţă – nici chiar de fiinţele luciferice. Şi ca putere, răzbunările lor au transcens atât nivelul omenesc, cât şi nivelul Fiilor întunericului. Un om devenit învăţător în iad are ca antecedent karmic o Read More …

67 – REGATUL MORŢILOR VII De-a lungul celui de-al treilea ciclu, oamenii care au devenit victime ale răului şi ale brutalităţii au pătruns în Regatul morţilor vii, care a fost inaugurat de către Abel, primul mort. Denumirea de Regat al morţilor vii nu este defel o metaforă, ci exprimă în mod explicit structura aurică a oamenilor care ajungeau acolo. Un mort este un om căruia i-a murit corpul fizic şi sufletul. Oamenii cărora le murea sufletul – inclusiv cei cărora sufletul le era furat – ajungeau în iad. Fiindu-le furat sufletul, aceşti oameni nu mai aveau „amintirea a toate”. În schimb, oamenii din Regatul morţilor vii păstrau încă „amintirea a toate”, semn că sufletul lor (corpul sufletului) nu a fost furat, imediat după momentul morţii. Morţii erau „vii” în sensul că aveau „amintirea a toate” şi îşi păstrau indentitatea după moarte. Deşi erau lipsiţi de trup material, ei erau vii – erau „morţi vii”. Ca structură aurică, morţii vii erau formaţi din spirit, corpul duh şi corpul sufletului. Ei aveau înfăţişarea unor fantome albicioase. Aveau chipuri idealizate, păstrau veşmintele şi semnalmentele fiziologice din momentul morţii. Dacă aveau răni, acestea păreau cicatrizate, nu deschise precum în cazul oamenilor care ajungeau în Read More …

68 – SCINDAREA MORŢILOR VII În jurul anului 1000 sau în jurul 650 înainte de întruparea lui Iisus Hristos, s-a petrecut un eveniment dramatic, care s-a concretizat printr-o scindare a morţilor vii. Cauza principală a constituit-o un om, care poate fi considerat, cronologic, „al unsprezecelea mort”. Acest om a pătruns în Regatul morţilor vii în ciclul al treilea, la scurt timp după Abel, fiind probabil ucis de un semen de-al său. Cronologic, el a fost al unsprezecelea mort care a ajuns în Regatul morţilor vii. Acest om a rămas în Regatul morţilor vii o lungă perioadă de timp, fără a se mai întrupa în lumea materială. În toată această perioadă, el a păstrat dorinţa de răzbunare pe cei care l-au ucis. De fapt, starea psiho-mentală în care a murit a fost perpetuată de-a lungul întregii sale existenţe postmortem. Acest fenomen se produce foarte des la defuncţii care au fost ucişi. Mulţi oameni din această categorie mor supăraţi, fiind animaţi de o dorinţă intensă de răzbunare, şi cad într-o stare existenţială nefastă, ce pare a se prelungi la infinit. Aşadar, în jurul anului 1000 sau 650 înainte de întruparea lui Iisus Hristos, al unsprezecelea mort din Regatul morţilor vii a suferit Read More …

69 – AL ŞASELEA CENTRU DE PUTERE Aşa cum a fost menţionat, oamenii surprinşi în lumea materială de marea ştergere, au fost retraşi din circuitul palingeneziei. Corpurile duh au fost „şterse” (au intrat în disoluţie), iar oamenii au redevenit spirite, fiind retraşi în Lumea fără formă. Totuşi, marea ştergere a afectat doar palierul material, nu şi celelalte paliere cuantice, care au rămas intacte. În răstimpul marii ştergeri, lumea eterică, iadul (iadurile), palierele cuantice ale fiinţelor luciferice şi Regatul morţilor vii (infraetericul) au rămas intacte. În consecinţă, au supravieţuit marii ştergeri cei care locuiau în momentul respectiv aceste paliere cuantice (în această clasificare nu sunt incluşi Primordialii Luminii, Primordialii independenţi şi Primordialii întunericului, care, oricum, au supravieţuit tuturor perioadelor de nemanifestare, începând din primul ciclu cosmic). Prima mare categorie care a supravieţuit a fost formată din oamenii care, în momentul declanşării marii ştergeri, se aflau în iad. A doua mare categorie a fost formată din oamenii care formau sămânţa cea rea, şi care, în momentul declanşării marii ştergeri, se aflau în palierele cuantice luciferice. A treia mare categorie a fost formată din oamenii care, în momentul declanşării marii ştergeri, se aflau în Regatul morţilor vii. A patra mare categorie a fost Read More …

70 – OAMENII NEUTRI DIN LUMEA ETERICĂ Prima categorie de oameni din lumea eterică este formată din „oamenii neutri”. Această categorie de oameni – majoritatea fac parte din cea de-a treia generaţie -, au reuşit să se salveze la marea ştergere şi să pătrundă în lumea eterică. Actualmente, aceste fiinţe omeneşti stau în zona lor din lumea eterică, au propria lor politică şi nu se aliază cu niciuna dintre părţi – nici cu Fiii Luminii, nici cu Fiii întunericului. Aceste fiinţe umane, cu o înfăţişare aurică impunătoare, sunt posesoarele unei înalte ştiinţe spirituale. Structura lor aurică este diferită de cea a oamenilor din cea de-a patra generaţie. Oamenii neutri nu sunt mulţi ca număr şi locuiesc în propriile zone din lumea eterică, aşteptând timpul în care, după spusele lor, se vor alipi programului evolutiv uman. Deocamdată, afirmă ei, „încă nu a sosit timpul”, căci umanitatea trece prin perioade destul de grele. Oamenii neutri trăiesc în comunităţi închise, un fel de colonii, situate în diferite zone din lumea eterică. Locuitorii unei astfel de colonii au o înfăţişare asemănătoare cu cea a oamenilor decorporaţi actuali, cu deosebirea că au părul lung, alb strălucitor, ochii albaştri sau verzi şi trăsăturile feţei foarte frumoase. Read More …

71 – OAMENII PROMETEICI A doua categorie de oameni care se găseşte astăzi în lumea eterică este formată din oamenii prometeici. În lumea eterică ei sunt numiţi ment. Această categorie de oameni a ales un alt drum şi o altă „politică” decât restul. Oamenii din această categorie, lipsiţi şi ei de linie divină, au ales calea independenţei absolute: s-au rupt de Dumnezeu, s-au rupt de Ierarhia Fiilor Luminii, s-au rupt chiar şi de Fiii întunericului, s-au rupt de ceilalţi oameni din Terra aurica care urmează traseul firesc: naştere în trup fizic, moarte, post-existenţă în lumea astrală, renaştere. Pseudomodelul de evoluţie pe care încearcă să-l construiască aceste fiinţe omeneşti are la bază „principiul prometeic”. Se ştie, Prometeu a fost un semizeu din mitologia vechilor greci, care a furat focul zeilor şi l-a dăruit oamenilor pentru ca aceştia să evolueze independent de zei. Pentru a-l pedepsi pentru fapta sa, Zeus l-a legat pe Prometeu de o stâncă şi a pus un vultur să-i mănânce ficatul, care se refăcea de la sine. „Principiul prometeic” este, aşadar, principiul potrivit căruia omul crede că poate evolua independent, nesocotind Planul lui Dumnezeu. âÎn ciclul al treilea, oamenii prometeici au fost în relaţii foarte bune cu fiinţele Read More …

72 – OZN-URILE DIN LUMEA ETERICĂ Zona în care-şi desfăşoară activitatea fiinţele prometeice se află la marginea lumii eterice. Ea se află la marginea lumii eterice din punctul de vedere al calităţii energiei din care este formată, iar nu din punct de vedere spaţial. O fiinţă omanească întrupată poate pătrunde în zona fiinţelor prometeice, doar însoţit de o călăuză. Acest lucru i s-a întâmplat şi lui Eugen. Călăuza a fost şi de această dată Îngerul Gabriel. Evident, în lumea materială, Eugen nu se mişcă de pe locul pe care stă; el nu poate pătrunde corporal în lumea eterică, ci doar o poate observa prin simţurile de care dispune. Eugen nu se mişcă de pe locul său, el aflându-se în stare de conştiinţă de veghe, la fel ca orice alt om care observă un peisaj din lumea materială; el doar vede, atât cât îi permite capacitatea vizuală, iar prin faţa lui se derulează fiinţe, peisaje, evenimente etc. În acelaşi timp, fiinţele, peisajele ori lumile par a veni spre el. Întotdeauna când observă peisaje ori fiinţe din diferite locuri ale lumii eterice, altele decât cele care se găsesc în faţa lui, are senzaţia că ceva din fiinţa sa – şi anume corpul Read More …

73 – PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL OZN-URILOR Unii cercetători din ziua de astăzi consideră că fiinţele care se deplasează cu ajutorul OZN-urilor provin de pe alte planete sau sisteme solare. Informaţiile obţinute prin clarvedere infirmă această ipoteză. După cum se poate remarca, nu este vorba despre oameni extratereştri, ci despre despre oameni tereştri, care îşi desfăşoară existenţa în interiorul Terrei aurica, în palierul eteric. De altfel, chiar natura materiei prime folosită în construirea OZN-urilor, poate arunca o lumină clarificatoare asupra provenienţei celor care le fabrică. Formaţiunile bioeterice sferice nu sunt altceva decât porţiuni din corpurile sufletelor furate de oamenii prometeici (care fac parte din cea de-a treia generaţie) de la semeni de-ai noşti, oamenii celei de-a patra generaţii, care au trecut prin poarta morţii. Corpurile sufletelor oamenilor defuncţi servesc aşadar ca materie primă pentru formaţiunile bioeterice sferice ale oamenilor prometeici, la fel cum folosesc şi fiinţelor luciferice la crearea unor „zombi” (aşa cum a fost menţionat în capitolele anterioare, fiinţele întunecate creează „zombi” din corpurile sufletelor unor defuncţi, pentru a-i adula în palierele luciferice). După cum se poate remarca, corpul sufletului este o „materie primă” de importanţă deosebită, datorită caracteristicilor sale energetice. Evident, un corp al sufletului aparţine doar omului Read More …

74 – TEHOLOGIA BIOETERICĂ Materia primă sufletească furată de la oamenii care trec prin poarta morţii este folosită aşadar la construirea unor produse biotehnologice de natură eterică, iar cele mai cunoscute sunt „Obiectele Zburătoare Neidentificate” – vehicule eterice de forme diverse, care, spre deosebire de navele terestre, par vii şi inteligente. Obiectele zburătoare ale oamenilor prometeici sunt construite în mari laboratoare. Laboratoarele par a fi construite dintr-o formă de energie ciudată, semifluidă, asemănătoare apei. În interiorul acestor laboratoare imense, nenumăraţi savanţi prometeici lucrează în faţa unor panouri de comandă, confecţionate din aceeaşi substanţă stranie, asemănătoare apei, de culoare albastru-marin, albastru-deschis sau verde. În spatele sau, mai precis, în interiorul acestor panouri de comandă se află ceva ce seamănă cu ţurţurii de gheaţă sau cu stalactilele din lumea terestră, de diferite forme, culori şi mărimi. Atunci când vor să atingă aceşti ţurţuri, savanţii prometeici îşi cufundă mâinile în interiorul panourilor confecţionate din misteriosul fluid asemănător apei. Cînd îşi cufundă mâinile în panouri, fluidul face valuri, la fel cum se întâmplă în lumea terestră dacă se introduce mâna într-un vas plin cu apă. Stupefiant este faptul că, introducând mâna prin acele panouri semifluide, savanţii prometeici nu se udă. În momentul în care Read More …

75 – ALTE PRODUSE BIOETERICE În afara vehiculelor de deplasare rapidă – OZN-urile – oamenii prometeici au o gamă foarte diversă de „produse” de acelaşi calibru. Există astfel o gamă largă de aparatură individuală, care este întrebuinţată în diferite scopuri – aparatură montată pe fel de fel de brăţări sau coliere; cele mai căutate sunt armele de diverse forme şi aparatura de deplasare individuală. Brăţările sau colierele sunt acele podoabe sau obiecte de folosinţă personală, pe care oamenii prometeici le poartă în anumite zone ale trupului: la încheieturile mâinilor, la glezne, la gât, la mijloc – ca pe nişte centuri -, sau în jurul capului. După cum lesne se poate remarca, aceste obiecte, care cu greu ar putea fi incluse în categoria podoabelor, sunt dispuse chiar în zonele în care se află principalele chakre. Toate aceste podoabe sunt amplificatoare foarte puternice ale energiilor emise de chakrele persoanelor care le poartă. Brăţările pentru deplasare se ataşază la mâini şi la picioare, în dreptul chakrelor corespunzătoare. Cu aceste brăţări, oamenii prometeici se deplasează extrem de repede, dar nu la fel de repede ca fiinţele îngereşti. De la depărtare, fiinţele care folosesc astfel de brăţări se manifestă ca nişte fulgere globulare, care pulsează Read More …

76 – CEI CE AU PĂRĂSIT DREPTELE ÎNVĂŢĂTURI Cele mai importante fiinţe care se manifestă în zona oamenilor prometeici sunt cele denumite „Cei vechi” sau „Strălucitorii”. Fiinţele din ierarhia îngerească le numesc prin termenul „Cei vechi”, spiritele naturii le denumesc „Strălucitorii”, iar fiinţele tehnologizate le denumesc prin termenul de „semizei”. Mai pe înţelesul nostru, aceste fiinţe sunt, într-adevăr, semizei. Spiritele naturii spun despre aceste fiinţe că au pătruns în lumea eterică cu foarte mult timp în urmă, „pentru a căuta uitare şi linişte”, imediat după ce a avut loc marele război ce a dus la marea ştergere. Cei vechi au fost aduşi în lumea eterică chiar de către zeii alături de care luptaseră. „Cei vechi”, spre deosebire de fiinţele luciferice, au ochi normali, cu iris, la fel ca şi oamenii. Ca înfăţişare, Cei vechi poartă robe lungi, violete, brodate cu fir de aur, iar în picioare sunt încălţaţi cu sandale de culoare violetă, asemănătoare cu cele ale romanilor. Întrucât culoarea violetă pare să fie semnul lor distinctiv, reprezentând probabil nivelul lor, Cei vechi poartă pe degete inele din aur masiv, în mijlocul cărora se află splendide pietre preţioase de culoare violetă. Pe cap poartă coroane din aur masiv, asemănătoare cu Read More …

77 – EPOCA SCLAVAGISTĂ Sclavia sufletelor, epoca sclavagistă, s-a perpetuat pe fundalul divizării fără precedent a societăţii omeneşti, atât pe pământ, cât şi în lumea de dincolo. Prin aderarea la templele zeilor – zei care erau în principal Oameni Primordiali din primele două generaţii, căzuţi sub mrejele Celui rău încă din primul ciclu al cosmosului – , oamenii s-au divizat continuu în tabere, grupuri şi grupuleţe, astfel că atât societatea oamenilor întrupaţi, cât şi cea a oamenilor decorporaţi a cunoscut o fărâmiţare şi o atomizare continuă. Procesul divizării sociale şi spirituale a oamenilor a fost următorul. Fiecare zeu îşi forma un fel de staff conducător în lumea materială, format din oameni întrupaţi. La început, oamenii care formau staff-ul unui zeu făceau parte din sămânţa cea rea. Ei proveneau fie din zonele superioare ale iadurilor, fie direct din palierele cuantice luciferice. În prima fază a acestui proces, oamenii din sămânţa cea rea au atras diferiţi oameni „căldicei”, pe care îi educau în spiritul propriilor învăţături. Ajutaţi de aceşti oameni „căldicei”, ei au construit temple sau lăcaşuri de cult, în care, în urma unor ritualuri complexe, realizau spargerea palierelor cuantice, chemându-şi magic stăpânii – zeii. Prin aceste ritualuri, zeii se puteau manifesta Read More …

78 – RĂZBOIUL PERPETUU Treptat, comunităţile din lumea materială au început să fie stratificate ierarhic. În vârful piramidei, se situau preoţii-iniţiaţi. Pe treapta următoare se situau cei care formau puterea politică – regele şi nobilii. Urmau războinicii, care erau educaţi să ucidă şi, în cele din urmă, plebea – oamenii de rând, „căldiceii”. Chiar dacă, din punct vedere formal – juridic, cum spunem noi astăzi -, statutul lor social era de oameni liberi, oamenii de rînd erau sclavi. În lumea materială, ei erau obligaţi să muncească pe domeniile templului, nu se puteau strămuta dintr-un loc în altul etc, iar după moarte îngroşau numărul celor din iad. O dată cu formarea capetelor de pod în lumea materială, care erau templele şi cu constituirea oligarhiei conducătoare, a început războiul dintre zeii întunecaţi. Una din caracteristicile zeilor întunecaţi era concurenţa acerbă. Cu cât un zeu devenea mai puternic în lumea materială, cu atât devenea mai puternic în palierul său cuantic. Cu cât zeul avea în lumea materială mai mulţi enoriaşi care faceau după cuvântul său, cu atât creştea în putere şi tărie. Puterea şi tăria zeului erau date de calitatea ofrandelor pe care le primea şi de calitatea oamenilor care i se închinau. Read More …

79 – LUMINA IUBIRII Scrierile sacre creştine, revelate prin inspiraţia Sfântului Duh, dezvăluie istoria tainică a umanităţii şi raporturile dintre oamenii întrupaţi şi Dumnezeu. Punctul central al istoriei sacre a umanităţii, dar şi al raporturilor dintre om şi Dumnezeu-Tatăl, îl constituie întruparea Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, în lumea materială. Întruparea Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, în lumea materială şi, mai ales, activitatea Sa după evenimentele tulburătoare de pe Golgota – răstignirea, moartea, coborârea în iad şi sfărâmarea porţilor iadului, învierea, înălţarea la cer şi deschiderea Împărăţiei cerurilor – sunt evenimente cruciale în istoria umanităţii. Scrierile sacre ale creştinismului sunt scrise sub inspiraţia Sfântului Duh, iar acest lucru nu trebuie interpretat doar ca o banală figură de stil. Dacă scrierile sacre creştine sunt scrise sub inspiraţia Sfântului Duh, este clar că nu pot fi înţelese de cititori decât tot sub inspiraţia Sfântului Duh. Astfel, numai acei oameni care se află, în anumite momente ale existenţei lor, sub inspiraţia Sfântului Duh, pot cunoaşte sensul ascuns al vechilor cărţi sacre ale creştinismului. Sub inspiraţia Sfântului Duh, la început, un om dobândeşte capacitatea de a înţelege semnificaţia unui verset sau a unui pasaj, apoi, dacă persistă în efortul său, poate afla adânca semnificaţie Read More …

80 – PUNCTUL CENTRAL AL ISTORIEI LUMII Iisus Hristos s-a întrupat în lumea fizică, în trup material, o singură dată, acum 2000 de ani, în Palestina, astfel încât nu poate fi vorba despre o reîncarnare, precum în cazul oamenilor care urmează procesul ciclic al palingeneziei. Omul – un spirit învăluit într-un corp duh – se întrupează periodic în lumea materială pentru a evolua, iar acest fapt este vizibil la nivelul structurii sale aurice. Într-un fel, se poate spune că structura aurică actuală a unui om este rezultatul tuturor întrupărilor sale anterioare, iar corpul duh (ca putere şi tărie) este sinteza evoluţiei sale. Scopul final al reîntrupărilor periodice este, în cazul omului, alipirea la Sursa Primă – Dumnezeu. Spre deosebire de toate fiinţele omeneşti, Iisus Hristos nu este un om care să se fi întrupat de mai multe ori în cadrul procesului palingeneziei. Iisus Hristos este Dumnezeu făcut om. În consecinţă, structurile aurice cu care s-a întrupat Iisus Hristos acum 2000 de ani au fost complet noi. Fiinţele din lumea eterică afirmă că Iisus Hristos s-a întrupat în lumea materială într-un trup fizic nou, cu un corp duh nou şi cu un corp sufletesc nou. Structurile aurice ale lui Iisus Hristos Read More …

81 – DOMNUL SUFLETELOR Fiinţele lumii eterice afirmă că, fiind Unul în Fiinţă, Dumnezeu este întreit ca Persoană. Fiinţa lui Dumnezeu se manifestă ca Trinitate, prin trei Persoane nedespărţibile care acţionează prin împreună-lucrare: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul – care este Iubirea nesfârşită – şi Dumnezeu Sfântul Duh. Cele trei Persoane sunt una şi aceeaşi. Dumnezeu Fiul care este Iubirea nesfârşită, s-a întrupat în lumea materială acum 2000 de ani, în Palestina, iar oamenii o cunosc sub numele Iisus Hristos. Numele prin care, în lumea eterică, este desemnat Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este Şhonah Şantiah Şhonah Hamathai – pe scurt Şhonah. În traducere: „Primul nou alcătuit vreodată în desăvârşire„. Tradus într-o limbă omenească, numele acordat lui Iisus Hristos de fiinţele din lumea eterică are o semnificaţie semantică complexă. Şantiah era numele primului om din prima generaţie, Adam primordial, înainte de răzvrătire. După răzvrătire, primul om din prima generaţie a primit numele Şaia. Iisus Hristos este aşadar Noul Adam, Şhonah Şantiah – noul model al tuturor oamenilor, Alfa şi Omega. În limba folosită în lumea eterică, cuvântul Şhonah mai poate însemna, în sens derivat, „strângere de mână”. Deşi în lumea oamenilor, strângerea de mână s-a desacralizat, pentru fiinţele din lumea eterică Read More …

82 – CUNOAŞTEREA ADEVĂRULUI Dumnezeu făcut om, Iisus Hristos, se poate manifesta în toate palierele cuantice, în toate „perioadele” şi în toate „timpurile”. Ceea ce înseamnă că Iisus Hristos este omniscient, omniprezent şi omnipotent. Deşi, aşa cum spune Scriptura, stă în mod continuu „la dreapta Tatălui”, Iisus Hristos este atotprezent în Terra aurica. De fapt, Iisus Hristos se manifestă oriunde în cosmos, în orice palier cuantic, fără a înceta să se afle la dreapta Tatălui. După răstignire şi înviere, lumea eterică este locul prezenţei continue a lui Iisus Hristos Cel Viu în Trupul de Slavă. Totuşi, Iisus Hristos se manifestă adesea atât în lumea infraeterică, cât şi în lumea materială. În lumea infraeterică, Trupul de Slavă al lui Iisus Hristos emite o luminozitate (radiaţie) diferită de cea pe care o emite în lumea eterică. În momentul în care se manifestă în lumea infraeterică, structura Trupului Său de Slavă permite ridicarea nivelului energetic al tuturor oamenilor care se află împrejur. Din acest motiv, Iisus Hristos poate fi observat uneori şi de oamenii obişnuiţi, care nu au vreo formă de clarvedere. Se întâmplă adesea ca Iisus Hristos să se manifeste chiar şi în lumea materială. Atunci când se manifestă în lumea materială, Read More …

83 – CEA CARE MIJLOCEŞTE Alături de Iisus Hristos şi de fiinţele îngereşti din Ierarhia Fiilor Flăcării, în lumea eterică îşi desfăşoară activitatea Fecioara Maria, denumită de Biserica creştină prin expresia „Sfânta Născătoare de Dumnezeu”. Desigur, activitatea din lumea eterică a Fecioarei Maria este subordonată activităţii lui Iisus Hristos. Fecioara Maria este numită în limba lumii eterice Ioaeo sau Anina – în traducere „Cea care mijloceşte pentru sufletele toate„. Despre Fecioara Maria, Îngerul Gabriel spunea următoarele: „nu are nici o putere de la sine, ca tot ce a fost în carne, ci Hauti este puternic în ea. Doar aşa, iubirea ei este mare„. De înălţime medie, aproape 1,70 metri, părul castaniu, ochii mari, căprui, cu sclipiri verzi, nas mic, gura mică, Fecioara Maria este o persoană fascinantă şi remarcabilă. Fecioara Maria are o faţă foarte albă, o adâncitură mică în bărbie, iar atunci când râde face gropiţe în obraji. Uneori poartă părul liber, alteori poartă părul legat cu panglici. În momentele în care poartă părul liber, pletele castanii par drepte, iar în momentele în care îl poartă strâns în panglici, părul devine uşor ondulat. Prezenţa Sa emană mereu un miros suav de trandafiri. De la distanţă, veşmintele Fecioarei Maria par Read More …

84 – MAICA CERURILOR Datorită simbiozei dintre o fiinţă omenească şi Sfântul Duh, transformarea corpului astral la Fecioara Maria a devenit un model universal. Toţi oamenii care s-au încarnat după moartea trupească a Fecioarei Maria au dobândit posibilitatea de a-şi forma, la rândul lor, noul tip de corp astral. Totodată, pe baza impulsului sădit de către Fecioara Maria, la toţi oamenii care s-au întrupat după evenimentele de acum 2000 de ani, a apărut posibilitatea formării, direct din noul tip de corp astral, a corpurilor aurice superioare: corpul mental inferior, corpul mental superior şi corpul spiritual. Nu toţi oamenii au, deocamdată, formate structurile aurice superioare: corpul mental superior şi corpul spiritual. De aceea, în prezent, puţini oameni au drept mijloc de investigare a lumii intuiţia, care este efectul formării acestor două corpuri aurice. Actualmente, la majoritatea oamenilor, aceste structuri aurice sunt în formare. Fără activitatea Fecioarei Maria, oamenii nu ar fi avut un nou tip de corp astral, din care să se formeze corpul mental superior şi corpul spiritual. Astfel, sub atenta ocrotire a Fecioarei Maria, corpul astral a devenit substratul unei îmbunătăţiri sau „îmbogăţiri” continue. Atunci când un om se roagă direct la Fecioara Maria, corpul său astral se îmbibă Read More …

85- MAREA COMUNITATE HRISTICĂ După cum a fost menţionat, în lumea eterică se manifestă patru mari categorii de oameni. Prima categorie este formată de oamenii luciferici – sămânţa cea rea. A doua categorie este formată din oamenii neutri, care au reuşit să se refugieze în lumea eterică înainte de marea ştergere. A treia categorie este formată din oamenii prometeici, care, la rândul lor, s-au refugiat în lumea eterică înainte de marea ştergere. În fine, a patra categorie de oameni este formată din oamenii care, după moartea fizică, au fost acceptaţi de către Iisus Hristos. Ei formează marea comunitate hristică. După înviere, Iisus Hristos a întemeiat marea comunitate hristică în lumea eterică. Primii oameni care au intrat în marea comunitate hristică au fost chiar cei scoşi din iad. Fireşte, este vorba despre o mică parte din totalul oamenilor scoşi din iad. Ulterior, s-au alăturat acestei părţi Apostolii, Mucenicii, Sfinţii şi mulţi alţi oameni. În marea comunitate hristică se află oameni din toate generaţiile. Printre ei se află mulţi oameni care au trăit în primele trei generaţii. Majoritatea dintre ei au trăit în lumea materială înainte de marea ştergere. Oamenii din prima generaţie au cam 2 metri înălţime, sunt supli, au părul Read More …