Lună: martie 2020

MORIA – HAR-HARMONIA – MUNTELE TEMPLULUI – IERUSALIM Cândva Muntele Templului (Ierusalim) era considerat cel mai sacru loc de pe pământ. Potrivit unor tradiţii antice, pe Muntele Templului a început creaţia lumii. Tot pe Muntele Templului Dumnezeu a luat țărâna pentru plăsmuirea lui Adam; pe Muntele Templului Adam a zidit primul său altar, unde Cain și Abel și-au oferit jertfele lui Dumnezeu. Pe Muntele Templului a avut loc întâmplarea sacrificiului lui Isaac și tot de pe el s-a înălțat profetul Mohamed spre cer, în compania îngerului Jibril (Arhanghelul Gabriel) în așa numitul Mi’raj descris în Coran. Sensul denumirii Muntele Templului este acea înălțime pe care a fost clădit Templul din Ierusalim. Numele mai vechi al Muntelui Templului din Biblia ebraică era Moria (Har Hamoria). Muntele Templului se află în partea de est a Orașului vechi al Ierusalimului și are o altitudine de 743 metri deasupra suprafeței mării. Pe culmea lui se întinde o esplanadă având suprafață de 14 hectare, care a fost zidită în secolul I î.e.n. în timpul domniei regelui Iudeei, Irod cel Mare. În acest loc s-a înălțat Primul Templu şi Cel de-al Doilea Templu al Ierusalimului. În vremurile noastre pe esplanada Muntelui Templului se înalță sanctuarul musulman Read More …

CLOŞCA CU PUII DE AUR TEORIA GH.CÂRLAN O opinie diferită de cea a istoriografiei clasice a avut-o Gheorghe V.Cârlan pe care a prezentat-o în cartea Tezaurul de la Pietroasa şi printesa Khnumet (1914– 1876 î.e.n): vol.I, Cloşca cu puii de aur; Editura Sfera Bârlad, 2001 Gh. Cârlan consideră că Tezaurul de la Pietroasa nu a apartinut vizigotilor, nici ostrogotilor, ci traco-românilor. Descifrând inscriptia de pe inelul colan, scrisă prescurtat, autorul menţionat consideră că acest text reprezintă cea mai curată si mai corectă limbă românească. Una dintre ideile de bază a acestei cărti este formulată astfel: „Această inscriptie aduce o lumină nouă asupra modului si timpului când si cum s-a format poporul român si limba română. Teoria romanizării în cei 165 de ani de stăpânire romană a Daciei cade. Era si cazul, era si timpul. O nouă viziune se impune, asa cum a demonstrat-o cu un secol în urmă Nicolae Densusianu în Dacia preistorică, ce ar trebui să fie cartea de căpătâi a neamului românesc”. Autorul menţionat consideră că „Closca cu puii de aur” oferă o verigă din multele traditii si obiceiuri practicate de tracii antici în memoria lui Terra Mater, Apollo Hyperboreul, al Pământului Mamă si Cerului Tată, a legăturilor Read More …

SCEPTRUL IMPERIAL AL RUSIEI – DIAMANTUL ORLOFF Sceptrul imperial al Rusiei, confecţionat din aur şi argint, are în capăt unul dintre cele mai mari diamante din lume, diamantul Orloff. El a fost confecţionat pentru împărăteasa Ecaterina cea Mare – Ecaterina a II-a a Rusiei. Diamantul Orlov sau Orloff al Ecaterinei cea Mare este un diamant mare de 189,62 carate, (37,924 g). El este considerat împreună cu diamantul Florentin, diamantul Hope și diamantul verde de Dresada, printre cele mai scumpe pietre prețioase din lume. Diamantul Orloff care cantareste 300 de carate in stare bruta si 200 de carate prelucrat, a fost descoperit in secolul al XVII-lea in India, in mina Kollur din statul Hyderabad. Istoria sa este foarte ciudata. Anumiti specialisti cred ca diamantul se gasea in tezaurul sahului Jahan si a facut parte, ulterior din prada persilor care au cucerit orasul Delhi in anul 1739. S-a mai sugerat ca diamantele „Orloff”, „Marele Mogul” si „Darya-i-nur” ar putea fi una si aceeasi piatra. O legendă spune că diamantul cu nuanțe albastre-verzui ar fost în India unul din ochii statuii zeului Ranganatha. Ochii statuii zeului indian se aflau în Templul Sri Ranganathaswamy, fiind două dintre cele mai mari diamante din lume. Un Read More …

PASĂREA – MACHETĂ DE AVION DIN SAQQARA La Saqqara a fost descoperită macheta unei păsări ce seamănă cu un mic avion. Pasărea din Saqqara a fost găsită în 1898, în timpul explorării arheologice a unui mormânt. Pasărea din Saqqara este dovada existenței unui tehnologii avansate de zbor în Egiptul antic – coada verticală reprezenta de fapt coada unui avion, deoarece ea este diferită de cea orizontală, cea a unei păsări reale. Unele teste făcute pe modele ale artefactului au arătat că pasărea de la Saqqara are proprietăți potrivite zborului.

DE CE INSULA ŞERPILOR NU ESTE INSULA LEUCE Argumente Pro : Geograful grec Ptolomeu (care a trăit în secolul I după Hristos) menționează în opera sa “Îndreptar geografic“ că “Insulele situate în vecinătatea Moesiei Inferioare, în acea parte a Pontului pe care am pomenit-o, sunt Boristena“ (numele antic al Niprului și al golfului acestuia, între gurile Dunării și Crimea) “și insula lui Achile sau Leuce („albă”)“ În antichitate, este menționată „la gurile Dunării” o insulă numită de către greci Λευκός (Leucos: „insula Albă”), denumire care apare pentru întâia oară în secolul VI înainte de Hristos. După mitologia greacă, zeița Thetis s-a rugat de Poseidon (zeul mărilor) să scoată din adâncul mării o insulă pentru fiul ei Ahile, erou al Iliadei. Potrivit versiunei lui Arctinos din Milet a Iliadei, rămășițele pământești ale lui Achile și Patrocle au fost aduse în insula Leucos sau Leuke de către zeița Thetis, pentru a fi păstrate într-un mausoleu. Nu este absolut sigur că Leucos este chiar insula Șerpilor. De exemplu, în anul 1823, căpitanul rus Krițki descoperă aici ruinele antice ale unui templu și alte vestigii, ruine ulterior descrise de către germanul Köhler. Câteva bazoreliefuri găsite pe insulă sunt expuse la Muzeul arheologic din Odesa. Read More …

COSMOGONIA LUI BEROSSOS Singura sursă referitoare la preotul caldeean Berossos (Berosus) a fost furnizată de Eusebius din Cesareea în cartea sa Praeparatio Evangelica. În vasta lucrare în trei volume, Babyloniaka, scrisă în greceşte (sec. IV înainte de Iisus Hristos) preotul chaldean Bel-Usur (Berosos) al zeului Bel-Marduk din Babilon, dar pierdută astăzi, figura o cosmogonie repovestită rezumativ de episcopul creştin Eusebius din Cesareea în cartea sa Praeparatio Evangelica. „El (Berosos) spune că a fost o vreme în care totul era beznă şi apă şi că în ea au prins viaţă făpturi monstruoase şi de o alcătuire nemaipomenită, care aveau forme stranii. Căci au apărut oameni cu două aripi şi unii chiar cu patru aripi şi cu două feţe, iar alţii, care aveau un trup şi două capete, un cap bărbătesc şi altul femeiesc şi sex dublu, de bărbat şi de femeie, şi alt soi de oameni dintre care unii aveau labe şi coarne de capră, iar alţii picioare de cal şi încă alţii având partea din spate de cal şi partea din faţă de om, care erau la înfăţişare ca hipocentaurii, şi că au luat fiinţă tauri având capete de oameni, şi câini cu patru trupuri, având la spate cozi de Read More …

TĂBLIŢELE LUI SANCHUNIATON În  Praeparatio evangelica a lui Eusebiu din Cezarea se află inserate cîteva fragmente preluate din neoplatonicul Porphyrios. La rîndul său, Porphyrios le deţinea din Filon din Byblos, care a vieţuit în secolul al doilea înainte de era noastră. Filon afirma că el a tradus relatarea sa din istoria feniciană a lui Sanchuniaton. Sanchuniaton, născut în Bsrytus, îşi culesese materialul istoriei sale din însemnările şi Analele aflate în arhivele oficiale ale templelor, dintr-o istorisire a lui Hierombalos ori Ierubaal, preot al lui Iao, precum şi din istoria zeului egiptean Thoth. Filon face comparaţie cu ideile filosofice şi mitologice greceşti în care a fost educat. Textul în limba greacă al scrierii Praeparatio evangelica a lui Eusebiu din Cezarea (FRAGMENTE) 1. „El presupune că începutul tuturor lucrurilor a fost un aer pîclos şi vînturos sau un suflu de aer neguros, un haos întunecat ca Erebos. Aceste stihii erau fără fund şi au rămas fără limite o lungă durată de timp. Dar — spune el — cînd suflul s-a umplut de focul dragostei pentru propriile sale începuturi şi cînd acestea s-au împreunat, această unire s-a numit dorinţă. Aci stă principiul creaţiei oricărui lucru. Dar el (suflul) nu-şi cunoştea propria lui creaţie. Read More …

CETATEA MICENE CONSTRUITĂ DE URIAŞI Micene (în greaca veche: Μυκῆναι, Mykēnai sau Μυκήνη, Mykēnē, în greacă Μυκενες, Mikenes) era unul dintre cele mai importante centre ale civilizației grecești, o fortificație militară care domina mare parte din Grecia de sud. Perioada din istoria Greciei cuprinsă între cca. 1600 î.Hr. și 1100 î.Hr. este denumită miceniană, recunoscându-se astfel importanta a orașului. Cetatea Micene era situată pe un deal, fiind aproape impenetrabilă datorită așezării sale georgafice. Acropolisul sau „orașul de sus” din Micene se crede că ar fi fost fortificat prin 1500 î.Hr., după cum se vede pe pietrele de morminte din acea perioadă; aici se afla palatul regal, care cuprindea un megaron (sala tronului, specifică culturii miceniene). În jurul anului 1350 î.Hr., fortificațiile Acropolisului și ale orașului au fost construite într-un stil cunoscut sub numele de „ciclopic”, crezându-se că pietrele ar fi fost aduse și prelucrate de către niște uriași fabuloși, cu un singur ochi (Ciclopi). În interiorul acestor ziduri, parte din care se mai văd încă, s-au construit atât morminte-galerie (Cercul Funerar A), cât și temple (în spatele Acropolei). Mormintele supușilor sau trădătorilor (morminte-stup) se aflau în afara orașului (Cercul Funerar B). Agora (locul de întâlnire al cetățenilor) era situată pe Read More …

PERSEU, ÎNTEMEIETORUL CETĂŢII MICENE Conform unui oracol, regele Acrisios al Argosului – strănepotul regelui Acrisios – avea să moară de mâna nepotului său. De aceea o închise pe fiica sa Danae într-un palat subteran de bronz. Dar Zeus, îndrăgostindu-se de ea, a intrat în acel palat printr-o ploaie de aur. Din cei doi s-a născut Perseu. La început, Danae îl ținuse ascuns pe micul său fiu, dar Acrisios, auzind glasul vesel a copilului, coborî în palatul subpământean și își văzu fiica cu pruncul ei. El porunci ca cei doi să fie ferecați într-o ladă și trimiși pe mare. După o lungă călătorie, lada ajunse pe insula Serifos (în arh. Ciclade), unde îi găsi pescarul Dictys și îi duse la regele insulei, Polydectes. Cu trecerea anilor, Perseu crește și devine un tânăr frumos și curajos. Îndrăgostit de Danae, Polydectes vede însă în Perseu o piedică în calea dragostei lui. Cu gândul ascuns să-l piardă, el îl trimite pe viteazul tânăr să-i aducă capul Meduzei, singura muritoare dintre gorgone. Perseu a fost ajutat de zeii din Olimp pentru săvârșirea acestei fapte, mai cu seamă de Hermes, care îi dărui spada sa ascuțită (singura care o putea străpunge pe Medusa) și de Atena, Read More …

ORACOLUL DIN DELPHI – PYITHIA, SIBILA DELPHICĂ ORACOLUL DIN DELPHI Delphi (sau Delfi) este un oraș în Grecia antică, casă a Oracolului delfic în mitologia greacă, dedicat zeului Apollo și locuit de nimfa Cassotis, care era venerată în întreaga lume antică. Vechii greci considerau Delphi ca fiind centrul universului. Delphi se află pe un platou în versantul Muntelui Parnassus. Ramificarea semicirculară se cheamă Phaedriades; de aici se vede Valea Pleistos. La aproximativ 15 km sud-vest de Delphi se află orașul-port Kirrha în Golful Corintean. Numele de „Delphi” provine probabil de la Delphinios, un epitet atașat lui Apollo pentru a reda legătura sa cu delfinii. Apollo, se spune, ar fi venit cu preoți din Creta pe spatele delfinilor. Conform unei alte legende, Apollo a venit pe jos până la Delphi din nord și s-a oprit la Tempe, un oraș în Tesalia și a cules lauri, plantă sacră pentru el. În comemorarea acestei legende, câștigătorii jocurilor pitice[1] primeau o coroană de lauri culeși din Tempe. Oracolul din Delphi a fost timp de sute de ani unul din punctele centrale ale religiei grecești. Templul se situa în regiunea Phokis și era închinat în principal zeului Apollo. Oracolul era consultat din cele mai vechi Read More …

EFES – BIBLIOTECA LUI CELSIUS Fiind situat pe coasta de vest a Asiei Mici, la sud de Izmir (Turcia de astăzi; Izmirul este vechiul oraş Smirna; în greacă: Σμύρνη, Smýrni), Efesul a fost întemeiat în secolul XI înainte de.Hristos de coloniști ionieni (greci), devenind în cursul timpului unul din cele mai dezvoltate centre religioase și comerciale. S-a aflat, rând pe rând, sub diferite ocupații străine. Templul zeiței Artemis din Efes, construit în secolul VI înainte de.Hristos, una din cele 7 minuni ale lumii antice, a fost incendiat în anul 356 înainte de.Hristos, de un cetățean din Efes cu numele de Herostrat, din dorința de a deveni celebru. Orașul a fost ocupat de romani în anul 133 după Hristos, devenind capitala provinciei romane Asia. A suferit pierderi însemnate la cutremurele de pământ din anii 358 și 365 după Hristos. În secolul VII d.Hr., Efesul a decăzut. În Efes a activat o anumită perioadă apostolul Pavel, probabil și Ioan Evanghelistul. Conform tradiției creștine, în imediata apropiere a orașului ar fi fost îngropată Fecioara Maria (în capela Panaghia Kapoulou), iar în interiorul orașului, Luca Evanghelistul. La Efes au avut loc trei concilii (sinoade) bisericești: în 190 d.Hr. (conciliu convocat de Policrat pentru a Read More …

ORAŞUL MILET, ORAŞUL LUI THALES ORAŞUL MILET, CENTRUL FILOZOFIEI CLASICE GRECEŞTI Orașul Milet (ionică Μίλητος Mílētos, dorică Μίλατος Mílatos, eolică Μίλλατος Míllatos, latină Miletus, hitită cel mai probabil Millawanda), numit, de asemenea, Palatia (Evul Mediu) și Balat (Epoca modernă), a fost un oraș antic, situat pe coasta de vest a Anatoliei, a Turciei de astăzi, întemeiat de ahei probabil prin secolul al XIV-lea înainte de Hristos. După migrarea masivă a ionienilor (secolul al XII-lea înainte de Hristos), a devenit unul dintre cele mai înfloritoare orașe grecești din Asia Mică, mare centru comercial și cultural. În secolele VII-VI înainte de Hristos., Miletul a fost unul dintre principalele metropole, întemeind numeroase colonii pe țărmurile Pontului Euxin (Sinope, Histria, Apollonia, Odessos, Tomis, Olbia, Theodosia, Tanais etc), în Propontida (Cizic) și pe țărmul Mediteranei răsăritene (Naucratis). La sfârșitul secolului al VI-lea înainte de Hristos, Miletul a căzut, împreună cu celelalte orașe grecești din Asia Mică, în stăpânirea regatului persan. Miletul s-a aflat în fruntea răscoalei antipersane a orașelor ioniene din Asia Mică (500 î. Hr.). A fost distrus de perși în 494 înainte de Hristos, dar în urma victoriilor grecești din timpul războaielor medice, Milet s-a eliberat de sub stăpânirea persană și a fost Read More …

ORAŞUL LUI NIMROD (NIMRUD) (VECHIUL TESTAMENT CAP 6) „Fiii lui Ham au fost: Cuş, Miţraim, Put şi Canaan.7. Fiii lui Cuş: Seba, Havila, Sabta, Raema şi Sabteca. Fiii lui Raema: Şeba şi Dedan.”8. Cuş a născut şi pe Nimrod: el este acela care a început să fie puternic pe pământ. / 9. El a fost un viteaz vânător înaintea** Domnului; iată de ce se zice: „Ca Nimrod, viteaz vânător înaintea Domnului. / 10. El a domnit la început* peste Babel, Erec, Acad şi Calne, în ţara Şinear. / 11. Din ţara aceasta a intrat în Asiria; a zidit Ninive, Rehobot-Ir, Calah / 12. şi Resen între Ninive şi Calah; aceasta este cetatea cea mare” (VECHIUL TESTAMENT CAP 6) CARTEA LUI ADAM ŞI EVA / CAPITOLUL XXIII „Apoi, Ragav, fiul lui Peleg, a trăit două sute treizeci şi doi de ani şi a murit. Iar când Ragav, cel dintâi fiu născut al lui Peleg, avea o sută treizeci de ani, a domnit unul dintre primii regi care au domnit vreodată pe pământ, al cărui nume era Nimrod, un uriaş. Nimrod a văzut un nor de lumină sub cer; o apariţie a Satanei. Şi a tânjit la ea şi a râvnit la Read More …

DILUVIUL DE LA MAREA NEAGRĂ NU TREBUIE CONFUNDAT CU POTOPUL DIN VREMEA LUI NOE TEORIA RYAN-PITMAN TEORIA RYAN-PITMAN Este incorectă identificarea ce se face în media actuală între potopul din vremea lui Noe şi diluviul ce a dus la dispariţia Mării Panonice şi a Mării Getice. Este vorba despre evenimente diferite ce s-au produs, la scara istoriei cunoscute, la un interval relativ mare de timp. Potopul din vremea lui Noe a dus la inundarea şi, implicit, la acoperirea cu apă a întregului pământ, chiar şi a munţilor cei mai înalţi: nu a mai rămas nici un petec de pământ neacoperit cu apă, iar cu excepţia celor din arcă nu au mai supravieţuit alte fiinţe. Al doilea potop însă a fost unul zonal ce a afectat în mod direct doar emisfera nordică. După toate probabilităţile, al doilea diluviu a fost provocat de un eveniment produs fie în centrul, fie în vestul Europei.   Cei mai dintâi menționați locuitori ai țărmurilor mării Negre, anume Cimerienii și Sciții (popoare indo-europene), o denumeau „Axaina”, adică „albastru închis”. În vremea colonizării grecești marea se numea „Pontos Euxeinos”, adică „marea primitoare”, poate prin preluarea fonetică a denumirii „Axaina”. Romanii au transcris denumirea sub forma „Pontus Euxinus”, Read More …

ALCHIMIA VITRIOL OPUS MAGNUM Principiile alchimiei postulează unitatea şi simplitatea ultimă a ansamblului cunoaşterii, deloc departe de concluziile fizicii particulelor. Sublima transmutaţie: materia neagră trebuie să strălucească asemenea unui diamant. Atunci alchimistul va găsi piatra ascunsă. Cu alte cuvinte VITRIOL (visita interiora terrrae rectificandoque inveniens occultum lapidem – vizitează părţile interioare ale pămîntului, prin rectificare vei găsi piatra ascunsă). * Termenul alchimie provine din arabul al-kimiya sau al-khimiya, care e compus din articolul al și cuvântul grec khymeia (χυμεια) care înseamnă a topi , a lipi, a împreuna. Alți autori consideră și expresia Al Kemi, care înseamnă artă egipteană, mai ales că egiptenii își numeau pământul Kemi (hieroglifa kmt), Magnum opus (uneori Opus magnum), operă fundamentală a alchimiei era obţinerea Pietrei filozofale (în latină: Lapis philosophorum, în arabă: El Iksir, de unde și cuvântul „elixir”) cu ajutorul căreia alchimiștii afirmau că pot transmuta metalele inferioare în aur. Când metalurgia egipteană a fuzionat cu filozofia greacă și cu misticismul Orientului Mijlociu, în secolul I, a luat naștere alchimia, predecesoarea chimiei moderne. Alchimia nu era doar o formă de investigare a naturii, ci și o disciplină filozofică și spirituală. Principiile alchimiei postulează unitatea şi simplitatea ultimă a ansamblului cunoaşterii, deloc departe de Read More …

EIFFEL TOWER 1 / Rejected designs for the Eiffel Tower. 2/ The Eiffel Tower in 1888 during its construction sporting its original reddish-brown color. 3 / Eiffel Tower in Paris during snow season, 1928. sursa / History Tribune

CRUCEA DE PE CARAIMAN   Preluare fotografie Romania frumoasa Preluare articol Dan Corneliu Brăneanu: „Crucea de pe muntele Caraiman – reper cosmic“ Crucea (pe care s-a jertfit Iisus Hristos) este simbolul mântuirii creştinilor. Această convingere a avut-o şi Regina Maria (29.X.1875 – 17.VII.1938) care a influenţat destinul poporului nostru pe plan material şi spiritual, mult mai mult decât se admite în mod curent, căci cerul ei de naştere consona cu cel al României. Nepoată a reginei Victoria a Angliei, fiica ducelui Alfred de Edinburgh (însurat cu Maria Alexandrovna Romanova de Rusia) putea să devină regină a Marii Britanii dacă se căsătorea cu viitorul rege George de care era amorezată. În Planul Divin Maria era însă destinată pentru ţara şi poporul nostru. Aşa se face că, măritându-se cu Ferdinand la 10.I.1893 în Castelul Sigmaringen a ajuns Regina României. Sensibilitatea trăirilor ei îi oferea percepţii extrasenzoriale din care una şi cea mai importantă, avută în vis, a fost ideea de a ridica o cruce semnificativă pentru poporul pe care-l conducea. În privinţa locului de amplasare, acesta era evident şi predestinat. Ce munte din ţara noastră oferă perspectiva Caraimanului (căci oricum crucea trebuia să se afle la înălţime) în condiţia existenţei celui mai Read More …

IMHOTEP ŞI PIRAMIDA ÎN TREPTE DE LA SAQQARA/SAKKARAH Piramida de la Saqqara/Sakkarah îi este atribuită lui Imhotep. Imhotep a fost arhitectul regal al regelui egiptean Djeser/Joser(Zoser). Biografia lui Imhotep nu conține elemente care să justifice portretul negativ care i s-a făcut în cultura hollywodiană prin filmul „Mumia”. Piramidele egiptene sunt construite după planuri de o precizie uluitoare, însă în cazul piramidei în trepte de la Sakkarah nu se poate vorbi de așa ceva, ci, mai degrabă, de un experiment arhitectural. Construcția inițială a fost alungită și înălțată succesiv, proces care a necesitat aducerea a peste 200.000 de tone de piatră, până când Imhotep s-a declarat mulțumit. Piramida are șase niveluri, și o înălțime de 60 m. Structura propriu-zisă a fost ulterior acoperită cu calcar, piatră care, după cât se pare, a fost utilizată pentru prima oară la construcția de piramide chiar la Sakkara. Blocurile erau așezate cu grijă, astfel încât să redea efectul vizual al treptelor și chiar să corecteze eventualele defecte. În opinia arheologilor, construcția în trepte nu e întâmplătoare, dorința arhitectului fiind de fapt aceea de a realiza o scară pe care sufletul faraonului să poată urca la cer. În jurul piramidei în trepte, Imhotep a ridicat un Read More …

TEMPLUL MEDINET HABU AL FARAONULUI RAMSES HEKAIUNU Medinet Habu este numele dat Templului mortuar al lui Ramses III. În afară de dimensiunea sa intrinsecă și importanța arhitecturală și artistică, templul este, probabil, cel mai bine cunoscut după inscripțiile care descriu apariția și înfrângerea Popoarelor Mării în timpul domniei lui Ramses III. Templul, având circa 150 m lungime, seamănă îndeaproape cu templul mortuar din apropierea mormântului lui Ramses al II-lea (Ramesseum). Incinta lui măsoară aproximativ 7000 m2. Zidurile sale sunt bine conservate și este înconjurat de o incintă masivă stil „mudbrick”, care ar fi fost fortificată. Intrarea originală este printr-o poartă fortificată, cunoscută ca „Migdolului” (o trăsătură comună arhitecturală specifică cetății asiatice). Descrierea templului: Un coridor lung duce într-o curte deschisă, căptușită cu statui-coloane ale lui Ramses III și Osiris pe de o parte, și coloane stil „uncarved” pe de altă parte. Alt coridor duce într-o sală de peristil, unde se pot vedea alte statui-coloană ale lui Ramses. Urmează o rampă care duce, printr-un portic, spre al treilea coridor, apoi în sala mare hipostilă. Palatul Regal a fost direct legată de curte Templului prin intermediul „Fereastrei de apariții”. RAMSES AL III-LEA Nume de faraon – Usermaatré Meriamon (Puternică este justiția lui Read More …

ATLANTIDA ÎN DIALOGUL LUI PLATON: TIMAIOS   PLATON – CRITIAS   „În Egipt”, spuse Critias, „în Deltă,   în   preajma locului unde braţele Nilului se despart, se află o re­giune numită Saiticos; iar cea mai mare cetate a aces­tei regiuni este Sais, de unde era şi regele Amasis. Pentru locuitorii acestei cetăţi, întemeietorul ei era o zeiţă, numită Neith în egipteană, iar în greceşte Atena. Ei sînt buni prieteni ai atenienilor şi spun că, într-un fel, sînt rudele lor. Ajungînd acolo, Solon a dobîndit a o mare cinste printre ei. Şi întrebînd într-o zi despre cele din vechime pe aceia dintre preoţi care le ştiau cel mai bine, şi-a dat seama că, despre acele lucruri, nici el şi nici vreun alt grec nu ştia mai nimic. Odată, vrînd să-i ademenească, a început să le vorbească des­pre cele mai vechi tradiţii ale cetăţii noastre: despre Phoroneus, cel numit şi primul om, şi despre Niobe; apoi despre ce s-a petrecut după potop: cum s-au născut Deucalion şi Pyrrha şi ce şir de urmaşi au avut. După care, recapitulînd durata evenimentelor povestite, a încercat să stabilească cît a trecut de atunci. Unul din preoţi, care era foarte bătrîn, i-a spus: «Solon, Solon, voi grecii Read More …

AFIRMAŢIA CĂ OMUL A APĂRUT ACUM UN MILION DE ANI  ESTE ABSURDĂ Afirmaţia „ştiinţifică” că că omul ar fi apărut pentru prima oară cu un milion de ani în urmă este absurdă în lumina statisticilor populaţiei. Deşi pînă în perioada modernă nu deţinem date precise despre populaţie, putem studia creşterea populaţiei în funcţie de un model rezonabil, comparînd implicaţiile acestui model pentru orientările moderne şi, pe această bază, extrapolînd apoi în trecut. Există mai multe modele ce ar putea fi folosite în acest scop. Statistica populaţiei poate fi făcută să se încadreze într-o cronologie evoluţionistă numai prin manipulări grosolane ale modelului, de fapt numai utilizînd un model arbitrar, conceput să se conformeze evoluţiei, şi nu un model raţional care să se conformeze datelor ce le deţinem asupra populaţiei. Toate acestea pot fi ilustrate prin următoarele calcule matematice ale ratelor de creştere ale populaţiei. Presupuneţi că pămîntul avea o populaţie iniţială de doi oameni gata să-şi asume responsabilităţile de soţ şi soţie, iar apoi de părinţi. Mai presupuneţi că media de copii pe familie (care cresc pînă la maturitate şi căsătorie) era de 2c, cu c băieţi şi c fete. In generaţia imediat următoare au existat atunci c familii (şi 2c Read More …

COROANA IMPERIALĂ A ŢARILOR RUSIEI CU RUBINUL „RECHIZIŢIONAT” DE LA NICOLAE MILESCU SPĂTARU Rus.-Bolîşaya Imperatorskaya Korona; engl-Grand Imperial Crown. Coroana imperială a Ţarilor Rusiei, creată în 1762 de către bijutierul Curţii, Jeremiah Posier, pentru încoronarea împărătesei Ecaterina a II-a („cea Mare”); este considerată cea mai scumpă din lume. Confecţionată din aur şi argint, are 5.000 diamante indiene, de diverse dimensiuni (4.836 după alte surse), în greutate totală de cca. 400 carate; 75 perle de mari dimensiuni, perfect rotunde; un spinel ( rubin) roşu de 398,72 carate, al doilea ca mărime din lume, şi una dintre cele 7 pietre istorice cele mai importante ale Rusiei. Înălţime cu tot cu cruce: 27,5 cm. Spinelul roşu este menţionat în varii surse străine ca fiind adus din China de către un Nicholas Spafary, emisar al Rusiei între 1675-1678. Este una şi aceeiaşi persoană cu Nicolae Milescu, zis „Spătarul”, zis „Cârnul”, demnitar al Principatului Moldovei. Iar piatra aceasta celebră a fost proprietatea sa personală, dar din partea împăratului Chinei, însuşită ulterior de către ruşi. NOTĂ În albumul ,,Comori din Fondul de diamante al U.R.S.S.,, Moscova, 1980, este prezentată imaginea unei coroane cu diamante, perle, şi-în partea superioară-o piatră roşie, neuniformă. Descrierea aferentă este următoarea: MAREA Read More …

CHEILE BICAZULUI FOTOGRAFII DIN 1960 Fiind delimitate la nord si nord-vest de Suhardul Mare (15  06 m) si la sud-est de Suhardul Mic (1352 m), fac legatura intre judetele Neamt si Harghita. Cheile, cu o lungime de 8 km, ce se intind intre statiunea Lacu Rosu si satul Bicazul Ardelean, sunt formate de raul Bicaz si afluentii sai (din care cel mai important este Bicajelul) si leaga Transilvania de Moldova. Zona este strabatuta de drumul transcarpatic DN 12C ce leaga orasul Gheorgheni de Bicaz. Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas ce are ca arii protejate: Lacul Rosu, Cheile Bicazului, Cheile Sugaului, Hasmasul Mare – Piatra Singuratica si Hasmasul Negru. Tot drumul din Cheile Bicazului este format de serpentine de o frumusete deosebita. Peretii de calcar ai stancilor ascund pesteri de o deosebita frumusete (Pestera Neagra, Pestera Cascada) si avene (Licas, Avenul cu Trei Intrari). Toate micile cursuri de apa afluente Bicazului fac la randul lor alte chei cum ar fi: Cheile Laposului, Cheile Sugaului, Cheile Bicajelului. Pe parcurs se pot admira Piatra Altarului – un masiv stancos de 1120 m altitudine, masivele stancoase Piatra Pintestilor (847 m) si Piatra Arsitei (835 m). Printre alte stanci Read More …

CULTURA CUCUTENI PREZENTATĂ DE DOI SPECIALIŞTI Gheorghe Lazarovici şi Magda Lazarovici, specialişti în cultura Cucuteni, afirmă că „cultura Cucuteni, una din marile civilizaţii europene ale epocii cuprului, a oferit şi pentru spiritualitatea preistorică a Europei numeroase obiecte şi capodopere legate de viaţa religioasă. A studia templele, sanctuarele, conţinutul, contextul istoric, cultural şi religios, dar mai ales, rolul, locul şi funcţionalitatea sanctuarului sau a părţilor dintr-un sanctuar este o necesitate actuală. În aceeaşi măsură sunt importante depunerile de obiecte cu caracter cultic, sacru sau inventar religios. Atât de evoluate sunt manifestările artistice în piatră (sculpturi, basoreliefuri, semne, simboluri ş.a.), încât pe bună dreptate unii arheologi se întrebau metaforic dacă celebrele descoperiri de până acum de la Qatal Hoyuk reprezintă o periferie sau un centru. Lucrate la început în piatră, iar mai apoi în lut, sanctuarele sau părţi ale lor, altarele, elementele de cult sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, fără a ne adânci în negura vremurilor paleolitice, când sunt pomenite primele sanctuare cu cunoscutele lor picturi din civilizaţia franco-cantabrică. Coloane duble, monumentale, din piatră, în centrul sanctuarului, apar încă de la Gobekli Tepe, decorate cu basoreliefurile animalelor vânate, aşa încât nu trebuie să ne mirăm când la Gura Baciului în Read More …