THERMIN – INSTRUMENT MUZICAL CUANTIC

finished_instrument

THERMIN – INSTRUMENT MUZICAL CUANTIC

maxresdefault

”Theremin” este un instrument muzical electronic (monofonic) care se caracterizează prin faptul că nu trebuie să-l atingi atunci când vrei să cânţi la el. Numele instrumentului provine de la cercetătorul rus Prof. Leon Theremin, care a inventat instrumentul în 1919.

Acest instrument se foloseşte cu ajutorul celor două antene, cea orientată în sus, în partea dreaptă controlează înălţimea tonului (pitch), iar antena circulară din stânga foloseşte la controlul volumului.
Leon Theremin, sau mai precis Lev Sergheivici Termen s-a născut la St. Petersburg în anul 1896. A studiat fizica şi astronomia la Universitatea St. Petersburg şi Institutul Fizico – Tehnical Petrograd. Pe lângă faptul că a fost cercetător, Lev S. Theremin a fost şi un talentat instrumentist la violoncel.

Principiul de funcţionare este foarte simplu (spun cei care se pricep la fizică). În instrument există două oscilatoare (generatoare de frecvenţe radio) care operează pe frecvenţe diferite dar totuşi apropiate una faţă de alta şi care nu pot fi percepute de urechea umană. Primul oscilator produce un sunet pe o frecvenţă de ex de 170kHz, iar al doilea produce frecvenţe de sunet variabile între 168 şi 170kHz. Variaţia este influenţată de apropierea corpului, – a mâinii – instrumentistului de antena instrumentului. Mâna omului, de fapt corpul omenesc operează ca o împământare pentru un condensator variabil. Interferenţa celor două sunete de frecvenţă diferită produce un sunet perceptibil de om. Pe acelaşi principiu funcţionează şi antena pentru volum.

Diferenţiându-se de pian sau chitară, care corect acordate, nu pot produce sunete aflate între ton şi semiton, thereminul poate emite şi sunete aflate între un ton şi semiton, asemenea vioarei sau trombonului, de asemenea se diferenţiază de instrumentele acustice amintite prin faptul că nu are nici un reper al locului unde anume s-ar găsi nota pe care ai vrea s-o cânţi.

Aceste note aflate între ton şi semiton, de obicei nu sunt utilizabile în muzică şi trebuie evitate. Astfel trebuie să-ţi formezi deprinderi specifice thereminului precum şi să posezi un auz perfect să poţi cânta melodii pe theremin. Nu este imposibil, aşa cum au demosntrat şi Clara Rockmore sau Lydia Kavinia, mari artişti, maeştri ai thereminului, al căror interpretare este înregistrată pe diferite discuri.

De obicei se foloseşte în muzica avantgardă, foarte mult în muzică de filme pentru efecte, dar şi muzică clasică sau jazz.

Iată câteva exemple: Bohuslav Martinů, Dmitri Shostakovich, Edgar Varese, Moritz Eggert sau muzică de film compusă de Miklós Rózsa pentru producţii hollywoodiene. A fost folosit de Jean Michel Jarre (Oxygene) şi Robert Plant de la Led Zeppelin. (informaţii preluate de pe Soundblog.)

PS – Îmi face o deosebită plăcere să-mi amintesc: concertul meu de suflet J M Jarre a fost cel de la Hudson din 1987, pe care l-am văzut în direct (live) într-o noapte, pe canalul sîrbesc de televiziune. Apoi urmează cel din China, pe care l-am văzut prin 1989 pe casete video.

big_jmj-pic