ORIENT EXPRESS
sursa foto – Ottoman Imperial Archives – via Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe. Ottoman Imperial Archives Şark Ekspresinin reklam afişi, 1888. A poster advertising The Orient Express, 1888. Poster publicitar al Sark Express, 1888. Un poster care face reclamă la Orient Express, 1888.
Trenul Orient Express a stabilit legătura între Paris şi Constantinopol, respectiv între Occident şi Orient şi a fost, fără îndoială, cel mai celebru şi cel mai romantic dintre toate trenurile. Deşi el aparţine, astăzi, doar turismului nostalgic – prin trenurile „Nostalgie Istanbul – Orient Express“ (N.I.O.E.) şi „Venice Simplon – Orient Express“ (V.S.O.E.), care au circulat şi continuă să circule, inclusiv prin România – ecourile sale nu s-au stins încă. Scriitori, muzicieni, pictori şi cineaşti s-au inspirat din istoria acestui tren faimos şi au contribuit la crearea legendei sale.Acest tren a fost introdus în circulaţie la 5 iunie 1883, sub denumirea de Le Train d’Orient sau Express d’Orient, iar primul său traseu, Paris (Gara de Est) – Nancy – Strasbourg – Stuttgart – München – Salzburg – Viena – Bratislava – Budapesta – Jimbolia – Timişoara – Caransebeş – Vârciorova – Craiova – Piteşti – Bucureşti – Giurgiu – Smârdan, pe o distanţă de 2.638 km, a fost efectuat în 59 de ore şi 15 minute.De la Giurgiu, primul tren Orient Express a plecat spre Paris la 8 iunie 1883 la orele 13:30, ajungând în capitală la orele 15:00 şi, după o staţionare de 15 minute, a pornit, din nou, spre Paris. Cu ocazia acestui eveniment, serviciul poştal şi telegrafic din Giurgiu şi-a salutat colegii de branşă parizieni printr-o telegramă cu următorul text, în limba latină: „Sequanam Danubius amice salutat.“ („Danubius salută amical Sena“). La salutul giurgiuvenilor, serviciul poştalo-telegrafic din Paris a răspuns, prompt, tot în limba latină: „Gratae Danubii fratris salutationi respondet Sequana soror.“ („Sora Sena răspunde cu mulţumiri la salutul fratelui Danubius“).Inaugurarea oficială a trenului Orient Express a avut loc la 4 octombrie 1883 şi, cu acest prilej, au fost introduse în compunerea sa vagoane de dormit pe boghiuri, primele de acest fel din Europa. Noile vagoane ale trenului Orient Express erau pe 4 osii, măsurau 17,5 metri, erau construite din lemn de tec şi aveau geamuri din cristal. Încălzite cu abur şi iluminate cu gaz, acestea erau „tot aşa de confortabile ca un apartament bogat la Paris“. Între două vagoane de bagaje pe două osii erau dispuse două vagoane de dormit pe patru osii, fiecare cu o capacitate de 20 de locuri, precum şi un vagon-restaurant pe patru osii.Vagonul-restaurant (CIWL 151D) era îmbrăcat cu tapiserii din faimoasele ateliere Gobelins, cu piele de Cordoba şi catifea genoveză şi era compus dintr-un salon mare, un salon pentru fumat cu bibliotecă, un budoar, un oficiu şi o bucătărie.La invitaţia regelui Carol I, de a vizita noua sa reşedinţă de vară, Castelul Peleş din Sinaia, trenul Orient Express, cu 40 de oficialităţi europene marcante la bord, a circulat la 7 octombrie 1883 şi pe ruta Bucureşti – Ploieşti – Sinaia şi retur.