ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA
Într-un articol de semnat de Daniel Guţă se afirmă următoarele: zeci de mii de turişti vizitează anual ruinele metropolei antice întemeiate de Traian, dar mulţi dintre oaspeţii ei ajung aici din greşeală.„Deseori, turiştii vin la Ulpia Traiana Sarmizegetusa crezând că aici se află Sarmizegetusa Regia, iar unii sunt nemulţumiţi când aud că aici nu este aşezarea dacilor din Munţii Orăştiei, pe care voiau să o viziteze”, spune arheologul Gică Băeştean, custode al Muzeului Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Alţi vizitatori se declară de-a dreptul revoltaţi că au greşit destinaţia şi nici nu mai intră în sit, chiar dacă au străbătut sute de kilometri până la el. „Spun că ei au venit să vadă ruinele cetăţii dacice, construită de strămoşii lor, şi că nu vor să audă de romani”, spune un localnic, obişnuit cu lipsa de cunoştinţe şi reacţiile multor turişti. (Fragment dintr-un articol de Daniel Guţă).
COMENTARIU
1 – În străvechime, teritoriile considerate sacre erau delimitate şi marcate magic cu un plug. Romulus, întemeietorul Romei, la timpul său, a delimitat pentru prima oară cu un plug perimetrul viitorului oraş; cine pătrundea neinvitat în teritoriul delimitat astfel, era ucis. Primul care a pătruns pe teritoriul pe care-l delimitase Romulus a fost chiar fratele său, Remus; potrivit legendei, în urma acestei nesăbuinţe, Romulus l-a înfruntat în luptă pe Remus şi l-a ucis. Tot astfel, pentru a delimita arealul considerat sacru al viitoarei capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana, împăratul Traian a trasat, în cadrul unui ritual solemn, cu un plug de aur, un şanţ. Oraşul Ulpia Traiana a fost construit chiar în perimetrul împrejmuit de acel şanţ magic. În cazurile lui Romulus şi Traian, dar şi în cazul altor întemeietori de oraşe sau de alte locuri sacre de pe cuprinsul lumii antice, brazda rămasă în urma plugului era aruncată în afara teritoriului astfel delimitat. Cel ce trasează brazda se află înăuntru, iar pământul este aruncat în afara perimetrului magic; tot astfel se procedează şi atunci când se trasează un cerc magic protector.
2 – SARMIZEGETUSA NU A FOST UN NUME PROPRIU, CI UN SUBSTANTIV COMUN, CARE DESEMNA PUR ŞI SIMPLU O CAPITALĂ. Tot astfel, apelaţia Kogaionon ce a fost atribuită unui celebru munte al dacilor nu desemna doar un singur munte, ci toţi munţii ce serveau unor scopuri similare. Nu a existat un singur munte Kogaionon, ci mai mulţi, astfel că actualele controverse cu privire la situarea geografică exactă a acestuia nu-şi au rostul. Orice munte ori vârf de munte unde se putea lua legătura cu aspectele spirituale ale cosmosului, cu zeii sau cu strămoşii decorporaţi, era denumit prin expresia Kogaionon.
Acelaşi lucru se poate afirma despre cuvântul Sarmizegetusa. Sarmizegetusa nu a fost iniţial un cuvânt propriu, ci un cuvânt comun, care desemna capitala politică, administrativă şi religioasă a unui trib. Chiar pe timpul apogeului regatului dac au existat mai multe capitale ce au purtat acest nume. De altfel, împăratul Traian a ales cuvântul comun sarmizegetusa pentru a-şi boteza capitala Ulpia Traiana Sarmizegetusa, dar nu pentru a-i copia pe daci, ci pentru a semnala faptul că acolo se află capitala.
ESTE FOARTE POSIBIL CA ÎN ACEEAŞI LOCAŢIE SĂ FI EXISTAT ANTERIOR O CETATE A DACILOR. VIBRAŢIA DACILOR ESTE MULT PREA PREGNANTĂ LA ULPIA TRAIANA, AŞA CĂ SITUL ARHEOLOGIC MERITĂ VIZITAT – INCLUSIV MUZEUL SITUAT VIS A VIS,
