GEORGE GĂNESCU – PET MORRIS, DETECTIV PARTICULAR

În memoria tatălui meu, scriitorul George Gănescu (16.05. 1936-18.11. 2015) În definitiv, ce poate fi mai plăcut decât somnul, decât uitarea aceea care încheagă toată fiinţa într-un punct, într-unul singur, în abandonare şi nefiinţă? Da, experimentaţi Ideea care devine. Treceţi acum în eternitate… Iar Ideea care mi-a încolţit în minte – idee ce ar fi rămas neconcretizată, dacă disperarea n-ar fi concentrat în ea toată potenţialitatea fiinţei mele – a devenit acum realitate şi este pe cale să anuleze un simbol al forţelor distructive. (MISIUNEA)   GEORGE GĂNESCU PET MORRIS,DETECTIV PARTICULAR Apelul telefonului zbârnâia, mai să intre în rezonanţă cu tăblia noptierei. A spulberat metrii cubi de linişte din camera de dormit şi s-a repezit cu furie în urechea stângă. M-am întors atunci pe partea cealaltă, dar clinchetul clopoţelului mi-a asaltat, cu aceeaşi intensitate, timpanul drept. Cu un oftat, m-am ridicat în şezut, în vreme ce pleoapele – atrase în jos de ultimele plăsmuiri ale zeului Morfeu – încercau să se întredeschidă. După ce am clipit de câteva ori, mi-am deplasat privirea spre fereastră. Nu mi s-a părut a fi o oră rezonabilă pentru a trezi din somn o persoană truditoare şi respectabilă.. Am ridicat, totuşi, receptorul şi am emis, Read More …

GEORGE GĂNESCU – SFERA MAGICĂ

În memoria tatălui meu, scriitorul George Gănescu (16.05. 1936-18.11. 2015) În definitiv, ce poate fi mai plăcut decât somnul, decât uitarea aceea care încheagă toată fiinţa într-un punct, într-unul singur, în abandonare şi nefiinţă? Da, experimentaţi Ideea care devine. Treceţi acum în eternitate… Iar Ideea care mi-a încolţit în minte – idee ce ar fi rămas neconcretizată, dacă disperarea n-ar fi concentrat în ea toată potenţialitatea fiinţei mele – a devenit acum realitate şi este pe cale să anuleze un simbol al forţelor distructive. (MISIUNEA)   GEORGE GĂNESCU KNOCK-OUT & SFERA MAGICĂ   Şi iată că, într-o anume perioadă a Timpului, aproape pe nesimţite, acel joc cu balonul rotund – denumit football sau fotbal – a fost abandonat. Treptat, treptat, tribunele stadioanelor au început să se golească, până ce rămas cu desăvârşire pustii în zilele consacrate, altădată, întrecerilor fotbalistice. Adică, atunci când două echipe echipate corespunzător se înfruntau cu ardoare şi când multă energie se consuma pe gazonul mai mult sau mai puţin verde, mai mult sau mai puţin nivelat. Atunci când, în tribune, pasiunile atingeau cote atât de înalte, încât spectatorii păreau că transmit acelui obiect sferic ceva din chinul sau din bucuria sufletelor lor înfierbântate. Iar acel obiect Read More …

IMPERIUL RUM 1

IMPERIUL RUM AL OAMENILOR ROŞII  – 1 – PROLOG Imperiul „Râm” sau „Rum” a fost locuit de oamenii „roşii” denumiţi ulterior „rumuni” (rum sau rumen înseamnă tot roşu). Oecumena arhetipală (spaţiul vital) al Imperiului Rum avea Munţii Carpaţi şi Podişul Transilvaniei în centru: Munţii Balcani la sud, Peninsula Crimeea, Nistrul (Niprul sau chiar Donul) şi Pontus Euxin (Marea Neagră, care în străvechime era numită Marea Aşchenaz) la est şi sud-est, versanţii Carpaţilor nordici (din Ucraina de astăzi – un stat artificial creat de serviciile secrete de informaţii prusace la sfârşitul secolului al xix-lea, păstrat însă de Ohrana – serviciile de informaţii ţariste ca stat tampon între Germania şi Rusia) la nord, Câmpia Panoniei şi Dunărea mijlocie la vest şi teritoriul actual al Serbiei, Muntenegrului şi Bosniei (inclusiv “Muntele verde al României” – U Zelenoj Romaniji – din Bosnia şi o parte din ţărmurile Mării Adriatice) la sud-vest. Imperiul Rum sau râm a dăinuit mai bine de 1000 de ani. Sursele documentare slavone (de ex. Voskresenskaia letopis – letopiseţul moldo-rus din anul 1504) denumeau acest imperiu „Starîi Râm” (Roma veche locuită de romanii „vechi”, strămoşii celor „noi” din Peninsula Italică) sau pe scurt „Râm” (la care s-au referit Miron Costin şi Read More …

GEORGE GĂNESCU – KNOCK-OUT

În memoria tatălui meu, scriitorul George Gănescu (16.05. 1936-18.11. 2015) În definitiv, ce poate fi mai plăcut decât somnul, decât uitarea aceea care încheagă toată fiinţa într-un punct, într-unul singur, în abandonare şi nefiinţă? Da, experimentaţi Ideea care devine. Treceţi acum în eternitate… Iar Ideea care mi-a încolţit în minte – idee ce ar fi rămas neconcretizată, dacă disperarea n-ar fi concentrat în ea toată potenţialitatea fiinţei mele – a devenit acum realitate şi este pe cale să anuleze un simbol al forţelor distructive. (MISIUNEA)   GEORGE GĂNESCU KNOCK-OUT   KNOCK-OUT & PRIMUL SALT KNOCK-OUT   Lumina albă a zilei, vecinătatea liniştitoare a cas­tanului înverzit îl întâmpinară pe Zahan încă din primele momente ale deşteptării sale. Clipi repede şi sări din pat pentru a deschide larg fereastra. Se opri în faţa oglinzii şi făcu câteva mişcări de înviorare, apoi îşi frecă braţele şi pieptul cu un prosop uscat. Părul rebel, imaginea cam aburită îl făcură să-şi rânjească; un rânjet de verificare a danturii, vechi reflex izvorît din primele bătăi cu pumnii goi, reflex statornicit de pe vremea încăierărilor, când loviturile îl făceau să-şi întindă buzele până la dezvelirea dinţilor albi, vârtos înfipţi în gingii. In timp ce se îmbrăca, îşi Read More …

IMPERIUL RUM – 2 –

IMPERIUL RUM AL OAMENILOR ROŞII  – 2 – TERITORIU VREMELNIC OCUPAT (temporal ne aflăm imediat după cucerirea daciei de către romani – de fapt legiunile romane n-au cucerit mai mult de 19 % din teritoriul daciei) Mulţi istorici leagă ocuparea Daciei de către romani de bogăţia proverbială a daco-geţilor, care a stârnit nenumărate pasiuni. Împăratul Traian s-a întors triumfător la Roma nu doar datorită ecourilor victoriilor militare, ci datorită bogăţiilor – în special aur şi argint – luate de la daci. Roma s-a îmbogăţit considerabil cu aurul daco-geţilor. Dacă se are în vedere faptul că, la scurt timp după reîntoarcerea lui Traian la Roma, monezile romane din aur au devenit mult mai groase şi mai grele, ne putem face o idee cu privire la jaful la care a fost supusă Dacia. În mod similar, afluxul extraordinar al populaţiilor străine în Dacia ce s-a produs după victoria lui Traian, trebuie privită nu ca pe o dorinţă din partea autorităţilor romane de a repopula teritoriilor stăpânite de către Decebal şi, implicit, de a apăra flancul nordic al Imperiului, ci ca o goană după aur. Dacia a devenit un „El Dorado” al antichităţii. Vestea că în Dacia aurul se găseşte din belşug a Read More …

GEORGE GĂNESCU – MECI ÎN STIL PARLAMENTAR

În memoria tatălui meu, scriitorul George Gănescu (16.05. 1936-18.11. 2015) În definitiv, ce poate fi mai plăcut decât somnul, decât uitarea aceea care încheagă toată fiinţa într-un punct, într-unul singur, în abandonare şi nefiinţă? Da, experimentaţi Ideea care devine. Treceţi acum în eternitate… Iar Ideea care mi-a încolţit în minte – idee ce ar fi rămas neconcretizată, dacă disperarea n-ar fi concentrat în ea toată potenţialitatea fiinţei mele – a devenit acum realitate şi este pe cale să anuleze un simbol al forţelor distructive. (MISIUNEA) GEORGE GĂNESCU MICROBIŞTI FĂRĂ BILETE SCHIMB DE EXPERIENŢĂ & MECI ÎN STIL PARLAMENTAR   SCHIMB DE EXPERIENŢĂ Într-o noapte frumoasă cu lună plină am fost trezit cu brutalitate de un zgomot intermitent ce provenea, după primele constatări, chiar din mijlocul tavanului. Cum stau la etajul zece, care-i şi ultimul, am încercat un sentiment de nelinişte, ştiam că nu există nici un somnambul prin bloc, iar hoţii sunt, de regulă, bine informaţi şi ar fi trebuit să ştie că sunt restanţier la întreţinere pe trei luni şi mâncam doar de două ori pe zi, pentru a strânge banii necesari achitării datoriilor. M-am ridicat în capul oaselor, mi-am sprijinit ceafa de tăblia patului şi am aşteptat să Read More …

IMPERIUL RUM – 3

IMPERIUL RUM AL OAMENILOR ROŞII – 3 – RĂZBOIUL SFÂNT DE ELIBERARE Dacia a devenit, întradevăr, un teritoriu vremelnic ocupat, dar populat în mare parte de oameni liberi, care nu s-au supus ocupantului: nu au plătit impozite împăratului şi nu au fost folosiţi ca robi la construirea diferitelor edificii. Aceşti oameni liberi au trăit cu precădere în cadrul focarelor, deloc puţine, de civilizaţie de munte/pădure. Doar acei autohtoni care au continuat să trăiască în aşezările deschide de tip câmpie, au intrat în relaţii cu romanii. Unii dintre ei – cei bogaţi – au continuat să facă comerţ cu romanii, aşa cum au făcut şi înainte de războaie, şi să se îmbogăţească în continuare; alţii – în special cei săraci – au devenit robi ai romanilor. Nu numai că femeile – muierile – dace nu şi-au pregătit paturile în vederea unei simbioze cu ocupantul roman, aşa cum total eronat afirmă istoriografia modernă, ci dimpotrivă; cu multă înţelepciune, ca demne urmaşe ale Dochiei, muierile daco-geţilor au luat rapid toate măsurile posibile pentru a supravieţui, pentru a-şi perpetua neamul şi pentru a rezista în istorie. S-au retras în codri, departe de răsuflarea otrăvită a ocupantului roman, şi-au crescut fiii şi fiicele şi i-au Read More …

GEORGE GĂNESCU – MICROBIŞTI FĂRĂ BILETE

În memoria tatălui meu, scriitorul George Gănescu (16.05. 1936-18.11. 2015) În definitiv, ce poate fi mai plăcut decât somnul, decât uitarea aceea care încheagă toată fiinţa într-un punct, într-unul singur, în abandonare şi nefiinţă? Da, experimentaţi Ideea care devine. Treceţi acum în eternitate… Iar Ideea care mi-a încolţit în minte – idee ce ar fi rămas neconcretizată, dacă disperarea n-ar fi concentrat în ea toată potenţialitatea fiinţei mele – a devenit acum realitate şi este pe cale să anuleze un simbol al forţelor distructive. (MISIUNEA) GEORGE GĂNESCU MICROBIŞTI FĂRĂ BILETE MICROBIŞTI FĂRĂ BILETE   De fapt, Onete a spus cuvântul acela într-o doară, n-a intenţionat câtuşi de puţin să schimbe un mod de viaţă sau nişte tabieturi, la care el însuşi aderase fără rezerve. Pe care el însuşi, mai mult chiar decât prietenii lui, le dorea neschimbate. Că acel cuvânt a declanşat ulterior nişte reacţii atât de neaşteptate rămâne, desigur, o realitate incontestabilă. Însă, în nici un caz nu putea fi vorba de un act premeditat din partea sa. Este apoi evident că nu felul cum Onete a articulat vocalele şi consoanele a fost determinant, ci momentul respectiv – în care dispoziţia sufletească a celor doi prieteni ai săi, Alecu Read More …

IMPERIUL RUM – 4

IMPERIUL RUM AL OAMENILOR ROŞII  – 4 – ANUL DE GRAŢIE 271 Războiul daco-geţilor şi ale aliaţilor lor, goţii, împotriva romanilor s-a dat cu intermitenţă în toată perioada de aproape o sută şapte zeci de ani în care Dacia a fost ocupată de trupele romane; de cele mai multe ori s-a concretizat în lupte de gherilă sau în incursiuni fulgerătoare (blitzkreig) pe teritoriul inamic. După fiecare incursiune, trupele confederaţiei se reîntorceau la nordul Dunării încărcaţi cu prăzi bogate. Pentru a face faţă acestei situaţii, romanii au construit podul de la Celei, între Sucidava şi Oescus şi au fortificat multe dintre fortăreţele de pe Dunăre. În anul 250, sub comanda unui rege pe nume Kniva (care pentru istoriografie a fost got), confederaţiile daco-geto-gotice au străpuns decisiv limesul dunărean şi au pătruns adânc în teritoriul stăpânit de romani, făcând prăpăd în Tracia, în cele două Moesii sud-dunărene, ajungând în Grecia şi chiar în Asia Mică. Este foarte interesant de semnalat faptul că după străpungerea aliniamentului Dunării, o parte din trupe s-au întors înapoi pe Valea Oltului; aceştia erau de fapt trupele autohtone. Cele care au continuat ofensiva la sudul Dunării au fost trupele aliate acestora, denumite de către bizantini „gothice”. Acesta este Read More …

GEORGE GĂNESCU – IDEEA CARE DEVINE …

În memoria tatălui meu, scriitorul George Gănescu (16.05. 1936-18.11. 2015) În definitiv, ce poate fi mai plăcut decât somnul, decât uitarea aceea care încheagă toată fiinţa într-un punct, într-unul singur, în abandonare şi nefiinţă? Da, experimentaţi Ideea care devine. Treceţi acum în eternitate… Iar Ideea care mi-a încolţit în minte – idee ce ar fi rămas neconcretizată, dacă disperarea n-ar fi concentrat în ea toată potenţialitatea fiinţei mele – a devenit acum realitate şi este pe cale să anuleze un simbol al forţelor distructive. (MISIUNEA) GEORGE GĂNESCU IDEEA CARE DEVINE … PROZĂ SCURTĂ   CÂND APELE PROVOACĂ S-a trezit aşa, dintr-o dată, înconjurat de bulboane. A întins braţul şi palma s-a afundat în răceala şer­puitoare a lichidului alunecos. Raţiunea, logica au fost înecate de puhoaiele fără raţiune, fără logică. Cu forţa miilor de kilograme pe metru pătrat, apa năvă­lea, împresura, disloca, fărâmiţa totul în calea ei. Cu miile de kilograme, apa, acest element al vieţii pe care-l iubise şi care-i dăduse atâtea satisfacţii, lovea acum şi ucidea, nimicea fără alegere. Nimicea fiinţe, visuri, muncă, viaţă. Petru şi-a pipăit carnea crispată. Durerea lăsase în urmă o stare de sfârşeală nedefinită, simţirea începuse să se dizolve, rămăsese doar tic-tacul continuu al sângelui Read More …

GEORGE GĂNESCU – ARANJAMENTUL

În memoria tatălui meu, scriitorul George Gănescu (16.05. 1936-18.11. 2015) În definitiv, ce poate fi mai plăcut decât somnul, decât uitarea aceea care încheagă toată fiinţa într-un punct, într-unul singur, în abandonare şi nefiinţă? Da, experimentaţi Ideea care devine. Treceţi acum în eternitate… Iar Ideea care mi-a încolţit în minte – idee ce ar fi rămas neconcretizată, dacă disperarea n-ar fi concentrat în ea toată potenţialitatea fiinţei mele – a devenit acum realitate şi este pe cale să anuleze un simbol al forţelor distructive. (MISIUNEA) GEORGE GĂNESCU IDEEA CARE DEVINE … ARANJAMENTUL În primele secunde ale rundului al zecelea, Robert Roy se lăsă descoperit şi recepţiona în bărbie un uper­cut năprasnic. Simţi că zboară cu totul dincolo de plafonul iluminat al sălii şi se prăbuşi, cu senzaţia că trage după el tone de greutate: ringul, cu adver­sar şi arbitru. Îşi reveni în colţul său şi prima figură, acea a managerului său, Fred Rowell, îşi rânji mul­ţumirea cu toată faţa lui de broască degenerată. – O.K., băiete, ai fost la înălţime! îi şopti Rowell. Ţi-ai jucat de minune rolul. Nimeni nu bănuieşte aranjamentul… Roy clătină din cap şi-şi pipăi falca. Antrenorul, David Hayn, îi desfăşura de pe mâna stingă bandajul şi Read More …

TĂBLIŢELE DE LA TĂRTĂRIA

    SECŢIUNEA: DE PRIN LUME ADUNATE TĂBLIŢELE DE LA TĂRTĂRIA  Descoperirea de către cercetătorul clujean Nicolae Vlassa, în anul 1961, pe teritoriul României, la Tărtăria, judeţul Alba, a trei tăbliţe de lut ars (teracotă) pe care sunt înscrise diferite simboluri într-o scriere pictografică misterioasă, ce datează din mileniul al şaselea înainte de Iisus Hristos, a schimbat radical datele problemei, indicând fără echivoc faptul că vatra nu numai a civilizaţiei Europei, ci şi a întregii umanităţi trebuie situată tot pe teritoriul României. Existenţa celor trei tăbliţe de lut ars descoperite la Tărtăria, Judeţul Alba, demonstrează faptul că în podişul Transilvaniei a apărut şi s-a dezvoltat o formă de civilizaţie ce a premers ceea ce istoriografia desemnează a fi fost „invazia indoeuropenilor”. De asemenea, se poate spune că civilizaţia autohtonă ce s-a dezvoltat în mileniul al cincelea în centrul României a precedat toate formele de civilizaţie cunoscute în prezent, inclusiv cea sumeriană, egipteană, indiană, chinezescă sau minoică. Tăbliţele de lut ars de la Tărtăria au fost descoperite de echipa de cercetători a profesorului Nicolae Vlassa într-o groapă cu cenuşă, unde se mai aflau câteva statuete din lut şi alabastru ce reprezentau idoli şi oase de om matur dezmembrate şi calcinate. Alături a Read More …

IMPERIUL RUM – 5

IMPERIUL RUM AL OAMENILOR ROŞII – 5 – NOUA DACIE – DACIA RIPENSIS Noua Dacie, constituită la sudul Dunării, a fost o creaţie artificală prin care împăratul Aurelian şi generalii de la Sirmium, au încercat să-şi mascheze înfrângerea atât în faţa Senatul roman, cât şi în faţa propriilor cetăţeni, care le cereau socoteală pentru această pierdere teritorială. Şi, în mod aproape cert, decizia de părăsire a Daciei a fost luată de Aurelian la sugestia generalilor din centrul de comandă de Sirmium. La Sirmium (actuala Sremsca Mitrovica din Voivodina, odinioară teritoriu locuit de vlahi) era sediul central al legiunilor de la Dunăre. Nu mai puţin de şase dintre generalii de vază de la Sirmium, care s-au făcut remarcaţi în lupte, au devenit împăraţi romani, fiind impuşi de legiunile de la Dunăre. Printre aceştia se numără Decius Traianus, Marcus Aurelius, Maximian, Constanţiu al II-lea, Graţian. Şi, bineînţeles, Aurelian. Mai trebuie menţionat şi faptul că funcţionarii şi colonii din Dacia au fost mutaţi nu atât pe teritoriul Moesiei, în Bulgaria de astăzi, aşa cum afirmă în ziua de astăzi mulţi istorici, ci pe teritoriul Serbiei, pe teritoriul cuprins între Morava şi Vukovar. Nici legiunile romane luate de pe teritoriul Daciei n-au rămas pur Read More …

DEZLEGAREA UNEI ENIGME STATUILE DACILOR DIN FORUL LUI TRAIAN

DEZLEGAREA UNEI ENIGME STATUILE DACILOR DIN FORUL LUI TRAIAN Partea întîi Este o glumă afirmaţia că statuile despre care s-a făcut referire în postarea anterioară au fost ale unor “prizonieri” daci. Este o aiureală totală interpretarea asta “istoricistă” cu prizonierii. Evident că un prizonier nu stă cu mâinile în poală. Statuile îi înfăţăşează pe zeii vii ai dacilor, poate chiar pe “babele” acestora –întemeietorii liniilor genealogice ale dacilor şi parţial ale romanilor. Traian şi-a întâlnit strămoşii în Dacia; războiul daco-roman a fost un război fraticid. Înaintea primului război daco-roman, la Drobeta, împăratul Traian a poruncit preoţilor ce-l însoţeau să facă un ritual foarte puternic („lustratio exercitus”), prin care a încercat să-i înduplece pe zeii Daciei (pe zeii vii) să nu se amestece în conflict. În primul război unii dintre zei au intervenit de partea dacilor, dar în al doilea război daco-roman, zeii n-au mai intervenit. Puteau să intervină în război cu un rezultat dezastruos pentru romani, dar n-au făcut-o. Zeii aceia erau atât de puternici încât spulberau legiunile romane doar când strănutau (aveau siddhisuri, adică puteri). În primul război, o parte dintre zei (cei mai mici dintre ei, ca putere) s-au cam implicat în lupte. Au făcut să dispară cohorte Read More …

TĂBLIŢELE DE PLUMB DE LA SINAIA. TĂBLIŢA NR 21.

TĂBLIŢELE DE PLUMB DE LA SINAIA. TĂBLIŢA NR 21          Se pare că pe plăcuţa 21 este prezentată Sarmizegetusa, dar totusi, traseul actual al zidurilor nu corespunde cu cel prezentat acolo. Diferentele sunt destul de mari. După cum a firmă Autora Peţan, “un arheolog priceput ar trebui sa recunoasca faptul ca tocmai aceste deosebiri fac din acea imagine o marturie vrednica de crezare. In imaginile de pe placa de plumb, exista un zid, inspre sud, care margineste un drum care leaga poarta de vest de cea de est. Acest drum, acoperit de o galerie, duce in afara incintei, la doua temple. In realitatea de pe teren, zidul de sud este departe de acest drum principal care strabate cetatea de la vest la est. Si e normal sa fie asa. Arheologii stiu foarte bine ca zidul dacic de sud a fost demontat integral de romani, laturile de vest si est au fost prelungite si s-a construit un nou zid, mult mai la vale. Astfel, suprafata pe care o inchideau zidurile a fost, practic, dublata. Traseul vechiului zid original de sud a fost descoperit de arheologi abia de cativa ani. Iata cum planul din placa 21 reproduce exact situatia reala din vremea Read More …

ADAMCLISI (1)

ADAMCLISI (1) PRIMELE ŞTIRI DESPRE MONUMENT După cum afirma Silviu N. Dragomir într-un articol dedicat acestui subiect, „capul de afiş în ierarhia valorilor patrimoniale din ţara noastră este deţinut, fără nici o tăgadă, de către Tropaeum Traiani, un complex arheologic aflat la Adamclisi -, format din: monument triumfal, cetate şi altar funerar roman. Adamclisi, în grafii mai vechi Adamklissi ori Adam Klisi, ar însemna în limbile de influenţă turcică Casa lui Adam, sau într-un înţeles mai larg, Biserica Omului. Prima ştire despre monument ne-a parvenit la 23 octombrie 1837 de la o misiune de patru ofiţeri prusaci, solicitaţi regelui Frederic Wilhelm al III-lea de către sultanul Mahmud al II-lea pentru a face propuneri privind modernizarea armatei otomane. Contele Helmuth de Moltke, feldmareşalul de mai târziu, scria în 1841: De asemenea, spre Dunăre, două ore şi jumătate de Rasova, găsirăm o ruină vrednică de menţionat; turcii o numesc Adam-klissi sau Biserica lui Adam. Este o construcţie solidă din piatră, burduşită în chip de cupolă; înainte ea a fost îmbrăcată cu reliefuri şi cu coloane, ale căror resturi zac acum împrăştiate pe o mare distanţă împrejur. Două diferite încercări s-au făcut spre a pătrunde în miezul acestei tari clădiri; dar amândouă au Read More …

GEORGE GĂNESCU – MISIUNEA L.E. FRAGMENTE (1)

În memoria tatălui meu, scriitorul George Gănescu (16.05. 1936-18.11. 2015) În definitiv, ce poate fi mai plăcut decât somnul, decât uitarea aceea care încheagă toată fiinţa într-un punct, într-unul singur, în abandonare şi nefiinţă? Da, experimentaţi Ideea care devine. Treceţi acum în eternitate… Iar Ideea care mi-a încolţit în minte – idee ce ar fi rămas neconcretizată, dacă disperarea n-ar fi concentrat în ea toată potenţialitatea fiinţei mele – a devenit acum realitate şi este pe cale să anuleze un simbol al forţelor distructive. (MISIUNEA)   GEORGE GĂNESCU MISIUNEA L.E. FRAGMENTE (1) UNEORI REMEMORAREA POATE CONSTITUI UN excelent mijloc de eliminare a reziduurilor psihice. În astfel de cazuri, ea operează ca un detergent psihic, care înlătură amintirile tulburi şi neliniştitoare sau dizolvă umbrele ce planează asupra unor decizii şi fapte, sedimentate de-a lungul timpului în subconştient. Deşi ele nu dispar cu totul – rămân întotdeauna cicatrice, chiar şi în cazul aşa-ziselor vindecări totale – pericolul reactivării este neînsemnat sau fără urmări dacă terapia este aplicată corespunzător. Pentru locotenentul Savin Eparu, evocarea deveni o astfel de terapie, care-i permitea să răspundă la unele întrebări apăsătoare, sâcâitoare prin persistenţa lor, legate de evenimentele neobişnuite în care fusese implicat şi care, pentru el, Read More …

ADAMCLISI (2) GRIGORE TOCILESCU DĂ TONUL

ADAMCLISI (2) GRIGORE TOCILESCU DĂ TONUL ÎN ANUL 1885, RENUMITUL (ÎN ACEA VREME) ISTORIC ŞI ARHEOLOG GRIGORE TOCILESCU DĂ TONUL UNEI TEORII FALSE CARE A FOST PROMOVATĂ DE ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ PÂNĂ ÎN ZIUA DE ASTĂZI: MONUMENTUL DENUMIT TROPAEUM TRAIANI A FOST CONSTRUIT PE TIMPUL ÎMPĂRATULUI TRAIAN, DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI DACO-ROMAN În articolul citat Silviu N Dragomir afirmă că în anul 1882, arheologul de curte Grigore Tocilescu preia întreaga problematică a ruinelor din spaţiul transdanubian şi vizitează pentru prima oară ruinele de la Adamclisi. „În 1895 apare la Viena cartea Monumentul de la Adamklissi – Tropaeum Traiani scrisă de Grigore Tocilescu în colaborare cu Otto Benndorf şi George Niemann, lucrare de sinteză, bine documentată şi accesibilă tuturor acelora care ar dori să studieze problema. Autorul, afirmă la pagina 17: Monumentul fiind bine situat, era văzut din toate părţile, insufla respect şi admiraţiune tuturor şi era menit să eternizeze prin veacuri gloria şi mărirea ziditorului lui. Dar cine era acest ziditor ? În ce timp trăise el ? Ce fapte mari voise el să nemurească ? Ce erau aceste trainice ruine, care stând în picioare de atât-amar de ani, văd cu o aceeaşi indiferenţă cum se scurg veacurile şi oamenii ? Read More …

ADAMCLISI (3) RECONSTITUIREA MONUMENTULUI

ADAMCLISI (3) RECONSTITUIREA MONUMENTULUI INIŢIAL, RUINELE FORMAU O MOVILĂ ROTUNDĂ CU DIAMETRUL DE CCA 30 M ŞI ÎNĂLŢIMEA DE 12 METRI. ISTORICII S-AU DECIS ATUNCI SĂ TRANSPORTE RUINELE DE LA ADAMCLISI LA BUCUREŞTI. APOI S-AU RĂZGÂNDIT ŞI CU MARI EFORTURI LE-AU TRANSPORTAT ÎNAPOI. APOI AU RECONSTRUIT MAUSOLEUL. DAR ÎN REALIZAREA ACESTUIA AU APĂRUT ERORI GRAVE DE INTERPRETARE ŞI DE EXECUŢIE; CONSECINŢA ESTE CĂ MAUSOLEUL NU POATE SERVI STUDIULUI, CI OFERĂ DOAR O IMPRESIE DE ANSAMBLU. Încă de la 20 mai 1882, moment în care istoricul-arheolog Grigore Tocilescu a trecut la degajarea Monumentului Triumfal, s-a instaurat din partea arheologilor şi a istoricilor români o mare şi febrilă grijă pentru recuperarea şi restaurarea respectivei construcţii. Însuşi marele patriot şi om politic Mihail Kogălniceanu s-a făcut ecou al entuziastei opinii publice, generată de Grigore Tocilescu, şi, în urma dezbaterilor de la Academia Română din 17 martie 1887 privitor la chestiunea refacerii monumentului triumfal, a propus Parlamentului reconstruirea în Capitala ţării, dimpreună cu o copie a Columnei lui Traian, aflată la Roma. Sumele respective au şi fost alocate, prin ele realizându-se atât transportul monumentului de la Adamclisi la Bucureşti, cât şi obţinerea copiei Columnei, lucrare ce abia după mulţi ani a fost recuperată din Read More …

ADAMCLISI (4) ARGUMENTE ÎMPOTRIVA TEORIEI LUI TOCILESCU

ADAMCLISI (4) ARGUMENTE SOLIDE ÎMPOTRIVA TEORIEI LUI TOCILESCU   „Este clar că pe înaltul platou de la Adamclisi, – scrie Silviu N Dragomir în articolul său – ca şi în zona dominată de marele drum dobrogen nord-sudic s-au dat foarte multe dintre marile bătălii ale antichităţii. Timp de o jumătate de mileniu, problema geto-dacă a rămas insolubilă pentru imperi-ile din preajmă (persan, macedonean şi roman), astfel că respectivul monument tri-umfal ar fi putut fi ridicat oricând şi de către oricine în această mare şi lungă perioadă. Considerăm ca pe o pură fabulaţie susţinerea că monumentul ar fi fost ridicat cu certitudine imediat după unul dintre cele două războaie daco-romane. Cât priveşte inepţia aşa-zisului atac fulgerător, înaintând din Moldova şi Dobrogea până la trecătorile Munţilor Balcani, în spatele frontului roman, ceea ce l-ar fi izolat pe Traian peste Dunăre şi astfel l-ar fi făcut să-şi concentreze atenţia spre respectivul front sudic – întocmai cum istoricii noştri de azi susţin că ar fi desluşit-o din ilustraţi-ile Columnei de la Roma, coroborate cu însemnările de pe mausoleul roman din apro-piere de Adamclisi -, ea apare doar ca simplă elucubraţie datorată atribuirii unor tactici militare actuale aplicate la evenimente care au avut loc în Read More …

ADAMCLISI (5) MONUMENTUL NU A FOST REALIZAT ÎN TIMPUL DOMNIEI ÎMPĂRATULUI TRAIAN

ADAMCLISI (5) MONUMENTUL NU A FOST REALIZAT ÎN TIMPUL DOMNIEI ÎMPĂRATULUI TRAIAN Din interiorul monumentului izvora, sau curgea, o apă simbolizând Apa Vieţii, un artefact atât de drag geto-dacilor încât a intrat şi în basmele românilor, întocmai celebrului monument megalitic Baba Dochia din Ceahlăul încărcat de legendele amintite de Dimitrie Cantemir. Or, este atestat faptul că în secolul al XIX-lea, muşirul Sayd Paşa din Silistra, vizitând cu cei patru ofiţeri prusaci ruinele de la Adamclisi a mai văzut încă izvorul, ca şi unele înscrisuri „cuneiforme” pe câteva dintre metope. Aceeaşi observaţie a făcut-o şi cercetătorul Mihail Şuţu în „Revue Arheologique” din anul 1881 (Paris, Nouvelle Serie, pag. 286). Acea scriere „cuneiformă” este – azi o ştim prea bine! – vechea noastră scriere arhaică; – Detaliile îmbrăcăminţii, armele, arborii, mişcarea şi încleştarea luptei, precum şi atitudinea prizonierilor reflectă o concepţie artistică proprie epocii şi artiştilor, meşteri localnici, care pare să fi lucrat monumentul. Întocmai ca şi metopele ce, însă, oglindesc în succesiune narativă o naivitate plină de expresie, de verosimil. Consider că nu mai e necesar să reafirm că m-am restrâns să pun aici doar problema paternităţii monumentului de la Adamclisi, fără a discuta restul ruinelor ce atestă documentar luptele ce Read More …

GEORGE GĂNESCU – MISIUNEA L.E. FRAGMENTE (2)

În memoria tatălui meu, scriitorul George Gănescu (16.05. 1936-18.11. 2015) În definitiv, ce poate fi mai plăcut decât somnul, decât uitarea aceea care încheagă toată fiinţa într-un punct, într-unul singur, în abandonare şi nefiinţă? Da, experimentaţi Ideea care devine. Treceţi acum în eternitate… Iar Ideea care mi-a încolţit în minte – idee ce ar fi rămas neconcretizată, dacă disperarea n-ar fi concentrat în ea toată potenţialitatea fiinţei mele – a devenit acum realitate şi este pe cale să anuleze un simbol al forţelor distructive. (MISIUNEA) GEORGE GĂNESCU MISIUNEA L.E. FRAGMENTE (2)   Capitolul XXIII Avea să revină adesea, aproape obsesiv, asupra „episodului Wiegler”. Simţise nevoia, de-a lungul timpului, să dea răspunsuri la un gen de întrebări, ce constituie uneori obiectul unor analize psihologice. De fapt, simţise nevoia să descopere cauza care stătea la originea unui deznodământ imprevizibil şi dramatic. Sincer cu sine însuşi, recunoscuse că nici o reconstituire nu putea fi întru totul obiectivă. Timpul modifică perspectiva şi elimină asperităţile sau adaugă elemente noi, care nu se mai supun vechilor judecăţi. Devenise conştient că reconstituirile mentale servesc mai curând la reglarea unor procese psihice, conştiente sau inconştiente, decât la stabilirea unor adevăruri. Cu toate acestea, suprimarea unui om este întotdeauna Read More …

ADAMCLISI (6) IPOTEZA VIRGILIU OGHINĂ

ADAMCLISI (6) IPOTEZA VIRGILIU OGHINĂ IPOTEZA VIRGILIU OGHINĂ: MONUMENTUL A FOST RIDICAT PE TIMPUL LUI BUREBISTA DE AUTOHTONI: PE MAUSOLEU TRONA O STATUIE NU UN TROFEU DE LUPTĂ Unul dintre cercetătorii care s-au opus teoriei lui Tocilescu a fost Virgiliu Oghină. Din păcate Virgiliu Oghină a decedat înainte de a-şi publica lucrarea „Adamclisi – Monumentul triumfal al regelui Burebista” , care a rămas în grija unui nepot, Alexandru Răzvan Oghină. – Virgiliu Oghină observa că marea inscripţie atribuită de istoricul Grigore Tocilescu monumentului de la Adamclisi nu prea corespunde în nici un chip acestuia, deoarece a) Placa are o altă grosime, b) Ea dispune de cu totul alte finisări, c) Dimensiunile nu se încadrează în spaţiul atribuit, iar soluţia propusă nu corespunde din cauza scrisului gradual micşorat, ceea ce nu permite divizarea ei în două plăci dispuse una la nord şi o alta la sud. Justificarea că ar fi fost realizată ulterior ne apare ca un soi de „găselniţă” pur şi simplu copilărească. – Virgiliu Oghină constată de asemenea neconcordanţa dintre anotimpul marilor bătălii din anul 101/102, duse de Traian în lunile decembrie-ianuarie-februarie, în timp ce pe monument apar luptători semi-goi, desculţi sau cu sandale, iar vegetaţia corespunde lunilor iulie-august. Read More …

ADAMCLISI (7) DESCOPERIREA CELOR CINCI CRANII

ADAMCLISI (7) DESCOPERIREA CELOR CINCI CRANII ADAMCLISI O DOVADĂ NEAŞTEPTATĂ: DESCOPERIREA ÎNTR-O CRIPTĂ SECRETĂ DE LA ADAMCLISI A CINCI CRANII. Descoperirea osemintelor martirilor de la Adamclisi a fost imediat ocultata de Securitatea regimului comunist al vremii. Osemintele au fost repede impachetate in saci de ciment, laolalta cu resturi de mortar, caramida si pamant, fiind expediate in taina la Centrul de Cercetari Antropologice al Academiei Romane, unde au ramas pana in 2006, cand au fost restituite Arhiepiscopiei Tomisului. Autoritatile au interzis a se spune despre aceste relicve ca apartin unor sfinti crestini. Din acest motiv, studiul sotilor Riscutia, publicat in revista „Pontica“, nu face nici o referire de aceasta natura, ci vorbeste sec, in termeni de specialitate, despre „craniul «A» din cripta bizilici simple de la Tropaeum Traiani“. Povestea craniului „A“ este un mister. Dupa studierea lui de catre sotii Riscutia, nu se stie ce s-a mai intamplat cu el. Specialistii de la Centrul de Cercetari Antropologice, care timp de trei decenii au pastrat cu grija osemintele sfintilor de la Adamclisi, nu cunosc nici ei unde s-ar putea afla aceasta relicva, daca mai exista sau nu. Nici doamna Irina Riscutia, cu care am discutat zilele trecute, nu stie ce s-a intamplat Read More …

ZONA CAPRPAŢILOR DE CURBURĂ

ZONA CAPRPAŢILOR DE CURBURĂ ( VRANCEA-COVASNA) ZONA CAPRPAŢILOR DE CURBURĂ ( VRANCEA-COVASNA) ESTE LOCUL UNDE SE ÎNTÂLNESC PLĂCILE TECTONICE ŞI UNDE SE PRODUC CUTREMURELE; ÎN ACEA ZONĂ AU LOC CÂTEVA FENOMENE REMARCABILE: EMISIILE SUBTERANE DE GAZE CE PRODUC FOCUL VIU, EMISIILE SUBTERANE DE CO2 DENUMITE MOFETE CE SUNT FOLOSITE ÎN SCOPURI TERAPEUTICE. NU ÎNTÂMPLĂTOR ÎN ZONA CARPAŢILOR DE CURBURĂ, ÎN ANTICHITATE, DACII AU CONTRUIT UNA DINTRE CELE MARI CETĂŢI, CARE ASTĂZI POARTĂ NUMELE CETATEA ZÂNELOR. DESPRE CETATEA ZÂNELOR AM SCRIS ÎNTR-O POSTARE ANTERIOARĂ. ÎN CONTINUARE DESPRE LOCUL DE ORIGINE AL CUTREMURELOR, DESPRE FOCUL VIU ŞI DESPRE MOFETE. 1 – Exact in zona judetului Vrancea se intalnesc cele trei mari placi tectonice: cea Euroatlantica, ce se intinde pana in largul Islandei, cea Africana, ce se intinde din Azore pana la Capul Horn, si cea Indo-Asiatica, ce ajunge ca intindere pana in largul Insulelor Kurile. De asemenea, acolo se întâlnesc si cele patru placi microtectonice: cea Transilvana, cea Moldava, cea Valaha si platoul continental al Marii Negre, care au acelasi loc de intalnire – Vrancea. Zona de contact a microplăci tectonice convergente la Curbura Carpaţilor generează tensiuni care se traduc în cutremure de intensitate mică, medie sau mare. În cele mai multe Read More …

MISTERIOSUL DRUM SECRET DENUMIT ÎN ANTICHITATE EXAMPAEOS

    SECŢIUNEA: DE PRIN LUME ADUNATE MISTERIOSUL DRUM SECRET DENUMIT ÎN ANTICHITATE EXAMPAEOS SAU LIBER PATRIS   MISTERIOSUL DRUM SECRET DIN DELTA DUNĂRII Într-un articol intitulat Misterele Dunării, semnat de Costel Crangan, se face referire la un drum secret din Deltă care are mult peste 1.000 de ani vechime, care ar fi fost construit de piraţi pentru a-şi ascunde comorile. Legenda spune – afirmă autorul citat – că există şi acum rămăşiţele unui drum care are mult peste 1.000 de ani vechime, care ar fi fost construit de piraţi pentru a-şi ascunde comorile, însă istoricii spun că nu sunt dovezi că acesta ar fi existat. Totuşi, cercetătorii nu resping categoric legenda rutei secrete a piraţilor, care ar fi traversat Delta de la Sulina şi până la ascunzătorile din apropiere de Pădurea Caraorman. Moş Eliodor Sichim, un localnic în vârstă de 80 de ani, cu rădăcini lipoveneşti, din satul tulcean Nufăru (poarta de intrare în Delta Dunării), a aflat şi el despre drum. „Lespezi mari, din piatră, la două palme sub luciul apei.” Moş Eliodor povesteşte despre drumul de piatră de pe sub ape ca şi cum tocmai l-ar fi văzut şi l–ar fi pipăit cu palmele. „Da, domnule. Cică piraţii Read More …

MUNŢII BUZĂULUI – CERUL STRANIU DE LA BUZIORU

MUNŢII BUZĂULUI – CERUL STRANIU DE LA BUZIORU „Pentru locuitorii comunei Bozioru din Buzău, un cer de o claritate extraordinară este ceva obișnuit, însă vizitatorii s-ar putea să aibă parte de un adevărat șoc atunci când vor vedea de ce acest loc este unic în lume. Comuna Bozioru din judeţul Buzău este recunoscută pentru aşa numitul „cer straniu”. Satele Fişici şi Nucu, aproape de Lacul Goteş, au deasupra cupola unui cer de o claritate aparte, ale cărui nuanţe intense contrariază lumea ştiinţifică. Zona deasupra căreia s-ar afla ochiul de cer straniu este o zonă sihastră, ferită de poluare. Poate acesta este motivul pentru care cerul este mai intens decât oriunde în altă parte. Zona se întinde pe culmi străvechi, unde straturile geologice sunt ridicate aproape pe verticală, pe culmi sălbatice şi greu de parcurs. Sunt numeroase mărturii şi relatări ale unor specialişti conform cărora culorile cupolei cereşti, la Bozioru, sunt de un albastru intens şi incredibil, cu o sclipire şi intensitate ce nu poate fi descrisă prin cuvinte. În cartea sa „Enigme ale trecutului îndepărtat în Munţii Buzăului”, Diana Gavrilă, ghid local din Colţi – Bozioru, vorbeşte despre cerul deosebit, din această zonă, ca despre „ceaţa albastră”, termen folosit şi Read More …

ROMÂNII DE LÂNGĂ NOI (SAU DINTRE NOI) – HUŢULII

  SECŢIUNEA: DE PRIN LUME ADUNATE ROMÂNII DE LÂNGĂ NOI (SAU DINTRE NOI) – HUŢULII Huţulii sunt un trib vechi de munte, risipiţi de-a lungul Carpaţilor, începând din Polonia şi până în Maramureş şi Bucovina. În ţară, ei pot fi găsiţi la Moldoviţa, Argel, Breaza, Moldova Suliţa, valea Suhei (zona Ostrei), Cârlibaba, şi în zona Maramureşului, unde sunt din ce în ce mai puţini, fiind asimilaţi de ucraineni. Unele teorii îi consideră pe huţuli (numiţi şi huţani) daci slavizaţi, altele presupun ca sunt slavi veniţi în zona Bucovinei şi Maramureşului, înainte de secolul al VIII-lea. Masurători antropologice sugerează însă că huţulii au locuit în Carpaţi de multe mileniii. Deşi se aseamănă cu rutenii la vorbă, huţulii se deosebesc de aceştia prin fizionomie şi religie. Ei vorbesc un dialect, format din cuvinte româneşti, cuvinte ucrainene şi cuvinte nemţeşti. Prin port, tradiţii şi obiceiuri, se aseamănă mult cu românii. Scriitorul huţul Casian Balabasciuc vorbeşte cu patos referitor la originile înaintaşilor şi la diferenţa dintre ei şi ruteni: „Unii susţin că huţulii ar fi neam slav, alţii, printre care şi Mihai Eminescu, considerau că huţulii sunt daci liberi, slavizaţi în decursul istoriei, varianta pe care şi eu o îmbrăţişez, pentru că huţulii s-au Read More …

ROMÂNII DE LÂNGĂ NOI (SAU DINTRE NOI) -AROMÂNII

ROMÂNII DE LÂNGĂ NOI (SAU DINTRE NOI) -AROMÂNII Aromânii (denumiţi „‘români macedoneni”‘, macedoromâni, macedoneni latini, macedono-vlahi sau machedoni) Aromânii (numiți în România și „‘români macedoneni”‘, macedoromâni, macedoneni latini, macedono-vlahi sau, mai popular, machedoni) sunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni și istroromâni. În Grecia, în mediul academic oficial sunt considerați pe nedrept „greci antici latinizați”, adică parte a poporului grec. Numărul lor este greu de estimat, fiindcă există numeroase căsătorii mixte și fiindcă mulți aromâni nu mai vorbesc limba aromână, astfel că estimațiile variază de la 100.000 până la 250.000. Ei nu trebuie confundați cu „macedonenii”, care sunt locuitorii regiunii istorice Macedonia în sensul larg (fie ei greci, slavo-macedoneni sau alții), sau cetățenii Republicii Macedonia în sensul mai restrâns al cuvântului. Originea aromânilor este disputată, dar un punct de acord între toți istoricii, etnologii, lingviștii și filologii este că ei descind, ca și dacoromânii, meglenoromânii și istroromânii, din protoromâni. Matilda Caragiu Marioțeanu a formulat următoarea definiție: Aromânii sunt dintotdeauna sud-dunăreni. Ei sunt continuatorii populațiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni, greci, traci, iliri) sau colonizate de romani, în timp ce T. J. Winnifrith nu șovăia să afirme că: „…dacă vrem să vorbim despre aromâni (vlahi), trebuie să începem cu Olimpia Read More …

STEAUA SIRIUS ŞI CARTEA JUBILEELOR

  STEAUA SIRIUS ŞI CARTEA JUBILEELOR Sirius este cea mai strălucitoare stea observată cu ochiul liber de pe cer. Cu o magnitudine aparentă de −1,46, ea este aproape de două ori mai strălucitoare decât Canopus, a doua cea mai strălucitoare stea. Numele „Sirius” este derivat din limba greacă veche: Σείριος (Seirios, „luminos”). Steaua are denumirea Bayer Alpha Canis Majoris (α CMa). Ceea ce percepe ochiul ca o singură stea este de fapt o stea binară, din care face parte o stea de tip spectral A1V din secvența principală, denumită Sirius A, împreună cu o pitică albă de tip spectral DA2, denumită Sirius B. Distanța care separă pe Sirius A de companioana sa variază între 8,1 și 31,5 UA Companionul a fost descoperit abia în 1844 datorită perturbaţiilor produse de ea asupra mişcărilor stelei Sirius. Sirius B a fost observati pe cale optică abia în anul1861. Sirius B, se roteşte în jurul lui Sirius A în 50 de ani şi este cea mai mică şi cea mai grea dintre toate stelele. Sirius, cunoscut în Egiptul Antic ca Sopdet (greacă: Σῶθις = Sothis), apare în cele mai timpurii consemnări astronomice. În timpul erei Regatului Mijlociu Egiptean, egiptenii s-au bazat în calendarul lor Read More …

CUM SĂ NE FERIM DE TRĂSNET?

CUM SĂ NE FERIM DE TRĂSNET? În urmă cu vreo doi, trei ani în ziarul Adevărul era relatată păţania unui cioban care, în munţii Făgăraş, a fost trăznit odată cu iapa şi câinele său. După cum afirmă cotidianul citat, „omul se grăbea să se adăpostească împreună cu cele două animale, când frontul cu descărcări electrice trecea chiar pe deasupra lor. N-au avut nicio şansă. Omul era călare. S-a văzut clar pe unde a intrat fulgerul şi pe unde a ieşit – prin picioarele calului. Câinele, care era foarte aproape, a fost şi el lovit. Singurul care a scăpat a fost un mânz, care nu s-a aflat în apropiere. Un alt teribil accident petrecut la Zărneşti, în 1987, pe creasta Pietrei Craiului. A fost un accident cu şapte morţi, şase dintre ei decedaţi din trăsnet şi unul aruncat de pe creastă, care a murit din cauza traumatismelor”. Ion Sănduloiu, directorul Serviciului Salvamont Argeş oferă câteva sfaturi: “Pentru nimic în lume nu trebuie să ne mişcăm. Trebuie ştiut că în intervalul în care trece frontul pe deasupra noastră şi suntem chiar sub descărcările electrice, pentru nimic în lume nu trebuie să ne mişcăm. Poziţia cea mai bună este cea ghemuită, pe vine… Read More …

TĂBLIŢELE DE LA ROŞIA MONTANA

TĂBLIŢELE DE LA ROŞIA MONTANA La Rosia Montana s-au gasit 50 de piese (tablite) cerate, dintre care jumatate au fost distruse integral sau partial, din nepricepere, ignoranta, sau rea-credinta, pastrandu-se intregi sau parti doar 25. Cele mai multe au fost scoase din tara si se afla la Budapesta, Viena, Berlin. Tăbliţele demonstrează că, după cucereirea a aproximativ 19 % din teritoriul Daciei, dacii se intelegeau foarte bine cu romanii, in limba latina vulgara. In tablite se stipuleaza clar ca, desi aproape nimeni „quia se litteras scire negavit” – „nu stia a scrie literele” -, partile se intelegeau verbal asupra obiectului contractului. Si asta, in anul 131 (dupa cum este datat in scris cel mai vechi triptic), ceea ce naste o intrebare legitima: cand anume invatase neamul trac limba latina vulgara? Cat despre vechimea exploatarii in subteran, datarile cu C14 au adus dovezi indubitabile ca dacii extrageau aurul cu 300 de ani inainte de a fi partial cuceriti de romani si ca acestia nu au facut altceva decat sa intre in galeriile sapate de daci. Rosia Montana, dupa explorari care dureaza din 1999, este inca o sursa inepuizabila de istorie adevarata, nefalsificata, care supara pe multi academicieni. Si inca rezerva surprize, Read More …