COROANA DE OŢEL A ROMÂNIEI

COROANA DE OŢEL A ROMÂNIEI

Coroana de Oţel a României originală, care este clasată în categoria Tezaur, se află în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României.Realizată după un desen al lui Theodor Aman, Coroana de Oţel a fost confecţionată pentru principele Carol I din oţelul unuia dintre tunurile turceşti capturate de români la Plevna, în timpul războiului de independenţă din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricaţie germană, marca Krupp.Carol I a ales oţel în loc de aur, pentru a simboliza curajul ostaşilor români. Aceasta are forma obişnuită a coroanelor regale: un cerc frontal din oţel decorat cu romburi şi perle din oţel. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane mari continuate cu opt cercuri perlate care se unesc în mijloc într-un glob în care se află Crucea „Trecerea Dunării”. Cu aceeaşi coroană s-a încoronat şi Regele Ferdinand, la Alba Iulia, în octombrie 1922.Coroana reginei Elisabeta, deşi simplă şi ea, a fost confecţionată din aur, fără pietre preţioase. Cele două coroane au fost sfinţite în Bucureşti, la Mitropolie în ziua de 9/21 mai.Încoronarea principelui Carol I s-a desfăşurat în dimineaţa zilei de 10/22 mai 1881. Cortegiul încoronării a plecat de la Gara de Nord spre Mitropolie. După ce s-au închinat la icoanele din biserică, regele şi regina au luat loc la tribuna amenajată în aer liber unde s-a oficiat serviciul divin. Mitropolitul Primat şi cel al Moldovei au dat binecuvântarea solemnă, iar o sută unu focuri de tun au anunţat evenimentul. În discursul său, Regele Carol I a declarat: „Cu mândrie dar primesc această Coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de biserică. O primesc ca simbol al independenţii şi puterii României”.În perioada 1881 – 1947, Coroana de Oţel s-a regăsit în stema naţională. Din 2016 face din nou parte integrantă din stemă.