GELOTOLOGIA – ŞTIINŢA CARE STUDIAZĂ EFECTELE RÂSULUI

GELOTOLOGIA – ŞTIINŢA CARE STUDIAZĂ EFECTELE RÂSULUI ASUPRA TRUPULUI ŞI PSIHICULUI

65464208_688790794885693_3832043351331307520_n

Ştiinta care studiaza efectul rasului asupra corpului si a psihicului se numeste gelotologie (din grecul „gelos” – a rade).
Omul de stiinta american Paul Ekman a identificat 19 tipuri diferite de ras. Doar unul este autentic. Celelalte sunt folosite pentru adaptarea in societate. Spre exemplu rasul din politete si cel de mascare a nesigurantei.
Omul foloseste 80 de muschi pentru a rade.
Un minut de ras este la fel de benefic pentru sanatate ca si 10 minute de alergare sau 30 de minute de exercitii de relaxare.
Capacitatea omului de a rade este innascuta. Copiii pot rade de pana la 500 de ori pe zi. Educatia si constrangerile sociale reduc frecventa rasului odata cu inaintarea in varsta

Oamenii de stiinta au descoperit ca rasul imbunatateste functia plamanilor, alimenteaza creierul cu oxigen, intareste sistemul imunitar si reduce hormonul de stres.

Iata alte cateva exemple pentru numeroasele efecte pozitive ale rasului: prin ras, creste nivelul de imunoglobulina A din saliva si din intreaga regiune ORL. Anticorpii stopeaza astfel bacteriile si virusii care produc tusea, durerile de gat, racelile si gripa.

Oamenii de stiinta din cadrul universitatii Loma-Linda din California au descoperit ca in timpul rasului creste productia de anticorpi. Stanley Tan, endocrinolog explica: „toti acesti neuro-hormoni se comporta precum o orchestra, fiecare instrument canta o nota speciala. Rasul face intreaga orchestra mai melodica, mai armonioasa. Cu alte cuvinte: rasul stabileste un echilibru intre toate componentele sistemului imunitar.”

Inclusiv rasul fara motiv sau cel deprins este eficient. Ilona Papousek, profesoara de neuropsihologie in cadrul Universitatii Graz a desfasurat un studiu cu pacienti care au suferit atacuri cerebrale si care timp de patru saptamani au practicat yoga prin ras, ajungand in cele din urma ca tensiunea arteriala masurata sa scada, in comparatie cu un alt grup care nu practica aceste exercitii. Medicul indian Madan Kataria a dezvoltat aceasta metoda yoga prin ras, numit si Hasya Yoga in anul 1995. Metoda combina anumite tehnici ale rasului voluntar, fara motiv cu exercitiile de respiratie Hatha-Yoga.

In centrul neurologic de terapie din Köln se compara efectele asupra pacientilor cu afectiuni neurologice, cum ar fi scleroza multipla, atacurile cerebrale sau Parkinson, cu pacientii care participa la terapia cu clovni.
Rasul ca terapie: rasul este benefic sanatatii

Efectele pozitive ale rasului se datoreaza si componentelor sociale. „Rasul este un adeziv social”, declara Carsten Niemitz din cadrul Universitatii din Berlin. Asadar, radem din politete atunci cand superiorul povesteste o gluma sau ascundem propriile defecte cu ajutorul autoironiei.

Cercetatorul elvetian Willibald Ruch este convins ca abilitatea oamenilor de a rade este innascuta. Sunt persoane care nu reusesc sa rada nici dupa o doza de gaz ilariant. Alti cercetatori sunt de parere ca rasul nu poate fi invatat.

In America, rasul este folosit in scopuri terapeutice inca din anii 80 ai secolului trecut. In prezent, in multe tari europene se apeleaza la vizitele clovnilor in spitalele pentru copii, pentru a usura internarea acestora. Cu costumele colorate, cu jocurile si numerele de magie, clovni reusesc sa ii faca pe copii, dar si personalul si insotitorii, sa uite cateva momente de rutina zilnica, sa regaseasca speranta si alinare.

Vizitele personajelor haioase este o metoda la care se apeleaza si in caminele pentru persoanele in varsta. In special cei imobilizati la pat si cei cu dementa se bucura sincer de aceste vizite. Sunt din nou curiosi, bucurosi si gasesc forta necesara sa comunice din nou. Izolarea sociala este intrerupta pentru cateva momente.

Râsul face minuni atât pentru corpul cât și pentru mintea noastră, mai ales că este o reacție naturală ce nu poate fi mimată. Mai multe curiozități aflați mai jos:

Tindem să râdem de 30 de ori mai mult atunci când suntem înconjurați de alte persoane față de momentele în care suntem singuri.

Creierul nostru poate face diferența între râsul forțat și cel natural. Asta pentru că atunci când auzim pe cineva râzând începem să căutăm involuntar motivul pentru care se întâmplă acest lucru.

Chiar dacă nu înlocuiește mersul la sală, se spune că atunci când râzi îți întărești mușchii feței, ai abdomenului și ai diafragmei.

Unele studii au ajuns la concluzia că 15 minute de râs pe zi îți pot prelungi viața cu aproximativ două zile. Așa că, profitați de orice moment ca să râdeși cu poftă.

Se pare că o mică porție de râs imediat după ce te-ai trezit are același efect ca băutul unei cești de cafea. Bine, probabil că nu în zilele de luni. 🙂))
Femeile râd cu 126% mai mult decât bărbații.

Râsul poate stabili rapid o legătură între oameni. Când ne amuzăm de ceva într-un grup sau cu o altă persoană, această conexiune îndepărtează stresul cauzat de momentele în care te afli pe lângă oameni noi.

Râsul chiar este contagios. Sunetul acestuia activează anumite părți ale creierului care sunt în legătură directă cu mușchii feței, pe care îi pregătesc să se alăture activității.

Conform cercetărilor, cuplurile care zâmbesc sau râd atunci când discută subiecte dificile au un nivel mult mai ridicat al satisfacției din cadrul relației.

Deși putem să afișăm un zâmbet fals atunci când nu ne simțim bine, râsul nu poate fi mimat. Nu ai cum să-ți păcălești creierul să creadă că ești fericit. Râsul e ceva natural.

Aparanțele contează când vine vorba de a găsi persoana potrivită, iar tot mai mulți oameni spun că își doresc parteneri cu simțul umorului.
Copiii râd de trei ori mai mult decât adulții. Poate ar trebui să luăm niște lecții de la ei.
CG – colaj din mai multe articole găsite pe net.