DE CE INSULA ŞERPILOR NU ESTE INSULA LEUCE

66281733_693351281096311_6533339633168678912_n

DE CE INSULA ŞERPILOR NU ESTE INSULA LEUCE

65949329_693351444429628_619910355161710592_n

Argumente Pro : Geograful grec Ptolomeu (care a trăit în secolul I după Hristos) menționează în opera sa “Îndreptar geografic“ că “Insulele situate în vecinătatea Moesiei Inferioare, în acea parte a Pontului pe care am pomenit-o, sunt Boristena“ (numele antic al Niprului și al golfului acestuia, între gurile Dunării și Crimea) “și insula lui Achile sau Leuce („albă”)“

În antichitate, este menționată „la gurile Dunării” o insulă numită de către greci Λευκός (Leucos: „insula Albă”), denumire care apare pentru întâia oară în secolul VI înainte de Hristos. După mitologia greacă, zeița Thetis s-a rugat de Poseidon (zeul mărilor) să scoată din adâncul mării o insulă pentru fiul ei Ahile, erou al Iliadei. Potrivit versiunei lui Arctinos din Milet a Iliadei, rămășițele pământești ale lui Achile și Patrocle au fost aduse în insula Leucos sau Leuke de către zeița Thetis, pentru a fi păstrate într-un mausoleu. Nu este absolut sigur că Leucos este chiar insula Șerpilor.

De exemplu, în anul 1823, căpitanul rus Krițki descoperă aici ruinele antice ale unui templu și alte vestigii, ruine ulterior descrise de către germanul Köhler. Câteva bazoreliefuri găsite pe insulă sunt expuse la Muzeul arheologic din Odesa. Toate sunt din antichitatea clasică, și nu există nici-o rămășiță „ciclopeană” mai veche, cum s-a scris uneori fără dovezi.

Printre inscripțiile antice de pe insulă, un decret olbiopolitan (din cetatea Olbia de la gurile Niprului) datând din secolul al IV-lea înainte de Hristos, le cere Olbienilor să-i alunge pe pirații care „se adăposteau pe insula sacră”. Poetul roman Ovidiu (exilat la Tomis), geograful grec Ptolomeu, istoricul grec Strabon și învățatul grec Megalos din Tir (care a trăit în secolul al II-lea după Hristos) menționează cu toții „templul sacru, închinat lui Ahile, din insula Leucos”.

Tot în antichitate, apare în scrierile grecilor mențiunea unei insule sacre adăpostind un templu dedicat zeului Apollo.Mai târziu același templu va apărea în folclorul românesc sub numele de „Biserica cu 9 altare”.

ARGUMENTE CONTRA : RUINELE DE PE INSULA ŞERPILOR SUNT DIN ANTICHITATEA TÂRZIE (SEC 6 ÎNAINTE DE HRISTOS), DECI INSULA ŞERPILOR NU ARE CUM SĂ FIE IDENTIFICATĂ CU LEUCE. ACHILE ŞI PATROCLE AU TRĂIT ÎN JURUL ANULUIU 1200-1250, PERIOADĂ ÎN CARE A AVUT LOC RĂZBOIUL TROIEI DESCRIS DE HOMER.

SUPRA: ALTE ARGUMENTE

În antichitate, Marea Neagră avea o altă configuraţie – vezi postarea anterioară, aşa cum au demonstrat hidrologul William Ryan și geologul Walter Pitman în anul 1997.

De fapt, subiectul a fost elucidat la începutul secolului al XX-lea, când, după cum afirmă scriitoarea Aurora Peţan, marina ţaristă rusă ce sonda fundul Mării Negre a descoperit o vale scufundată ce porneşte din dreptul braţului Sf Gheorghe al Dunării şi se continuă spre Crimeea; cei ce au făcut această descoperire au concluzionat că această vale a fost, de fapt, vechea albie a Dunării. În perioada în care Dunărea curgea prin albia cea veche, nu exista Marea Azov, iar Insula Şerpilor era doar un deal sau un munte mai mic pe Malul Dunării şi pe coasta dreaptă a Nistrului. La rândul lor, fluviile Nistru, Nipru şi Bug se vărsau direct în Dunăre. Oricum, diferenţa de nivel dintre fostul şi actualul nivel al Mării Negre era de cel puţin 100 de metri.

Cercetări geologice au evidenţiat şi faptul că la un moment dat, destul de recent, s-a produs o catastrofă diluviană ce a modificat cursul fluviului Dunărea şi configuraţia Mării Negre. Destul de recent înseamnă la începutul neoliticului.

Scriitoarea Aurora Peţan afirmă următoarele cu privire la acest subiect: deşi această descoperire de pe tărâmul geologiei ar fi trebuit să influenţeze în mod major concepţia istoriografiei, aceasta nu s-a întâmplat. Singura cercetătoare frapată de faptul că există o neconcordanţă istoriografică a fost o specialistă în domeniul arheozoologiei, pe nume Alexandra Bolomey, care se întreba prin anul 1978 de ce în Dobrogea lipseşte cultura Criş, răspândită în restul teritoriului României, în Bulgaria şi Serbia. De asemenea, Alexandra Bolomey şi-a pus problema de ce în Dobrogea neoliticul începe doar cu cultura Hamangia; răspunsul parţial pe care l-a dat cercetătoarea menţionată a fost că trebuie să se fi produs la un moment dat o revărsare de proporţii a Dunării, care a produs un hiatus de civilizaţie în zonă.

Concluzia este că configuraţia uscatului a fost modificată relativ recent de un mare diluviu, care însă nu trebuie confundat cu potopul din vremea lui Noe. Insula Şerpilor era doar un deal sau poate un munte ce străjuia vechea albie a Dunării. Insula Leuce era probabil o insulă destul de întinsă, situată în apropierea gurilor Dunării, ce s-a scufundat de mult în mare. Probabil că insula eraa vizibilă din zona Sulinei adică din zona de vărsare a Dunării, ceea ce nu este cazul cu Insula Şerpilor, care este situată la 45 km depărtare de ţărm.

67476724_704187126679393_6244641994639933440_n