CRUCILE DE PE DEALUL AMARADIEI

DIONISIE AREOPAGITUL –

CELE 9 CETE ÎNGEREŞTI

Cele nouă cete, împărţite la rândul lor în trei triade, sunt formate din următoarele categorii de îngeri: prima triadă este formată din Serafimi, Heruvimi şi Tronuri, a doua triadă este formată din Domnii, Puteri şi Stăpâniri, iar a treia triadă este formată din Începătorii, Arhangheli şi Îngerii propriu-zişi. (4)

Despre Serafimi, Dionisie Areopagitul împreună cu toată tradiţia creştin ortodoxă, afirmă că sunt aprinşi de focul iubirii lui Dumnezeu – serafim însemnând în limba ebraică arzător sau înflăcărat -, ei fiind cei care transmit voia lui Dumnezeu celorlalte cete îngereşti şi, bineînţeles, prin intermediul acestora, tuturor făpturilor din cosmos. Dumnezeu este Iubire, iar Voia lui Dumnezeu înseamnă revărsarea Iubirii Sale asupra cosmosului.

Heruvimii sunt îngerii „revărsării înţelepciunii”, ei ajutând toate făpturile pe drumul cunoaşterii operei lui Dumnezeu, care este cosmosul. Cosmosul (atât aspectul văzut, cât şi cel nevăzut) este atât manifestarea Voii lui Dumnezeu, cât şi a Iubirii şi Înţelepciunii Sale. Cuvântul cosmos, preluat în limbile moderne din limba greacă veche („kosmos”), chiar asta înseamnă: o lume organizată potrivit Voinţei, Iubirii şi Înţelepciunii lui Dumnezeu. În antiteză cu cosmosul este haosul (tot un termen grecesc vechi care a pătruns în limbile moderne), care desemnează o lume lipsită de organizare, de iubire şi de înţelepciune.

A treia ceată a primei triade este formată din Tronuri, făpturi îngereşti care s-au adâncit atât de mult în cunoaşterea şi dragostea de Dumnezeu, încât Dumnezeu stă sau se sprijină pe ele ca pe nişte „scaune” sau „tronuri”.

Prin intermediul îngerilor din prima triadă, Voinţa, Iubirea şi Înţelepciunea lui Dumnezeu se transmit îngerilor din următoarele cete şi, de la ei, tuturor fiinţelor din cosmos.

A doua triadă a cetelor îngereşti începe cu Domniile, care transmit oamenilor harul stăpânirii înţelepte, atât a stăpânirii de sine (ce presupune înfrânarea, asceza, drepta judecată etc) care trebuie să fie trăsătura de bază a fiecărui om, cât şi harul stăpânirii celorlalţi, în cazul conducătorilor de grupuri. A doua ceată a celei de-a doua triade este formată de Puteri, care au atribuţia de a ocroti stelele şi planetele, iar a treia ceată este formată din Stăpâniri, fiinţe îngereşti care au primit putere de la Dumnezeu asupra demonilor şi ajută oamenii să li se împotrivească în acţiunile lor situate în acord cu Voia lui Dumnezeu.

A treia triadă este formată din trei cete îngereşti: Începătoriile, Arhanghelii şi Îngerii propriu-zişi. Dacă Îngerii propriu-zişi, a treia ceată din a treia triadă, au misiunea de a-i ocroti direct pe oameni, ei fiind îngerii veghetori ce se dau oamenilor la Botez, Începătoriile sunt fiinţele îngereşti care ocrotesc popoarele şi aşezările umane. „Căci Cel Preaînalt a rânduit hotarele popoarelor după numărul îngerilor” – scrie Dionisie Areopagitul în lucrarea sa ce tratează această temă (Ierarhia cerească şi Ierarhia bisericească, pag. 53).

Aşadar, potrivit clasificării lui Dionisie Areopagitul, se poate spune că Îngerul Poporului Român face parte din această ceată a Începătoriilor. Mai trebuie specificat, chiar dacă doar în treacăt, printr-o scurtă paranteză, faptul că, în vremurile îndepărtate în care Dumnezeu a rânduit „hotare popoarelor, după numărul îngerilor”, adică în timpurile în care Îngerul Poporului Român a primit misiunea de a veghea asupra strămoşilor poporului român, indiferent ce nume au purtat aceştia (daci, costoboci, carpi etc), nici un alt popor limitrof teritoriului actual al României nu era constituit.

Strămoşii poporului român, indiferent dacă au purtat numele de daci, costoboci sau carpi (sau orice alt nume li se atribuie în prezent: pelasgi, avi, adică locuitori ai Ţării Havilah), precum şi urmaşii lor în timp şi spaţiu, românii, au primit, spre a fi ocrotiţi, un Înger veghetor din ceata Începătoriilor, direct de la Dumnezeu, cu mult timp înainte de formarea popoarelor europene moderne şi de apariţia acestora în spaţiul est-european. Acelaşi Înger veghetor din ceata Începătoriilor se manifestă şi în prezent şi se va manifesta atâta timp cât va exista poporul românesc. Slavii – atât cei din sud şi sud-vest, cât şi cei din nord – au apărut pe aceste meleaguri după secolul al şaselea al erei creştine, maghiarii în secolul al nouălea şi niciunul dintre ei nu are nici cel mai mic motiv pentru a revendica părţi din teritoriul locuit de poporul român şi ocrotit de Îngerul său veghetor.

Descoperirile arheologice confirmă fără tăgadă acest aspect: teritoriul României actuale a fost locuit din cele mai vechi timpuri, în mod continuu, fără nici un fel de întrerupere, de o populaţie authotonă, care şi-a păstrat principalele trăsături etnice, genetice şi spirituale, indiferent ce nume a primit aceasta de-a lungul timpului. Revendicând fie prin forţa armelor, fie doar prin propagandă mincinoasă porţiuni din teritoriul locuit de români, revizioniştii moderni se situază nu doar în afara normelor juridice şi a adevărului istoric, ci şi în afara poruncilor lui Dumnezeu, date în vechime, în perioada de formare a popoarelor.

A doua ceată a celei de-a treia triade este cea a Arhanghelilor. Deşi, de cele mai mult ori, sunt enumeraţi doar doi Arhangheli, Mihail şi Gabriel (Gavriil), potrivit tradiţei creştine sunt şapte. Cei şapte Arhangheli sunt următorii: Mihail (traducerea unui cuvânt din limba ebraică, care s-ar traduce prin: „Cine este ca Dumnezeu?”), Gabriel sau Gavriil (trad.: Omul lui Dumnezeu, Vestitorul lui Dumnezeu), Rafail (Vindecarea lui Dumnezeu), Uriil (Focul sau Lumina lui Dumnezeu), Salatiil (Mijlocitorul lui Dumnezeu), Gudiil (Cel care-l preaslăveşte pe Dumnezeu, Varahiil (Binecuvântarea lui Dumnezeu). Misiunile Arhanghelilor menţionaţi sunt enunţate chiar în numele pe care aceştia îl poartă.

Numele Arhanghelului Mihail ascunde o taină suplimentară, întrucât este însoţit de semnul întrebării. Deşi tâlcuirea corectă este foarte clară, nu a fost întotdeauna sesizată de unii cercetători mai grăbiţi, care traduc numele Arhanghelului Mihail fără acest semn al întrebării. În limba ebraică, Mihail se scrie Mîkhă’el, în traducere: Mi (cine) (este – cuvânt subânţeles) kha (ca) El (Dumnezeu). (5)

Aşadar, sensul este cel al unei întrebări, motiv pentru care traducerea numelui trebuie să conţină şi semnul întrebării. Sensul general conţine întrebarea retorică: „Cine este ca Dumnezeu ?” Răspunsul implicit este unul singur: NIMENI. Dumnezeu este unul (este unul în fiinţă dar întreit ca Persoană: Sfânta Treime), nici o fiinţă nu se poate asemăna cu El. Aşadar, numele Arhanghelului Mihail nu este, aşa cum a fost tradus uneori, în mod eronat, „Cel ce este ca Dumnezeu”, ci conţine o întrebare retorică, care reaminteşte oamenilor şi îngerilor că asemenea lui Dumnezeu este doar Dumnezeu. Arhanghelul Mihail este comandantul oştirii cereşti. La porunca lui Dumnezeu, Arhanghelul Mihail a condus oştirea cerurilor împotriva acelor îngeri care s-au răzvrătit, în frunte cu şarpele adâncurilor, balaurul cel mare „care se cheamă diavol şi satana”. (5)

Şi numele Arhanghelului Gavriil (Gabriel) ascunde o taină: „Omul” lui Dumnezeu. Misiunea sa este de a vesti tuturor fiinţelor din cosmos poruncile Celui Preaînalt. Printre evenimentele consemnate de tradiţia creştină, în care, la porunca lui Dumnezeu, s-a implicat Arhanghelul Gavriil, pot fi enumerate: Arhanghelul Gavriil i-a insuflat lui Moise scrierea Genezei; Arhanghelul Gavriil i-a vestit prorocului Daniei întoarcerea evreilor din robia babiloniană şi viitorul neamurilor (visul prorocului Daniel); Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia venirea pe lume a fiului său, Sf. Ioan Botezătorul; Arhanghelul Gavriil a anunţat părinţilor Ioachim şi Ana naşterea Preacuratei Fecioare Maria; Arhanghelul Gavriil a purtat de grijă Preacuratei Fecioare Maria în perioada în care a locuit în templu, aducându-i hrană cerească şi revelându-i tainele lumii nevăzute; Arhanghelul Gavriil a anunţat-o pe Preasfânta Fecioară Maria că va naşte fiu, pe Dumnezeu întrupat, Iisus Hristos; tot Arhanghelul Gavriil i-a anunţat pe magi şi i-a călăuzit spre Betleem; Arhanghelul Gavriil l-a îngrijit pe Iisus Hristos în momentele cumplite ale patimilor, crucificării, morţii pe cruce şi învierii Sale; Arhanghelul Gavriil a stat de strajă la mormântul Mântuitorului, pentru a vesti femeilor mironosiţe că Iisus Hristos s-a ridicat din morţi. (5)