ROMÂNIA FRUMOASĂ
PEŞTERA MUIERII
(GREŞIT A MUIERILOR)
(FOTO: CRISTIAN GĂNESCU)
A existat o CETATE A MUIERII, UN DRUM AL MUIERII, O PEŞTERĂ A MUIERII (NU A MUIERILOR cum greşit apare pe indicator, CI A UNEI SINGURE MUIERI; CINE A FOST ACEASTA, CÂND A TRĂIT, CE A STĂPÂNIT ?)
MUIERE: SANSCRITĂ: MUHEREA; LATINĂ: MULIER
LEGENDE:
Prima legendă spune că Drumul Muierii a fost inaugurat de o femeie („muiere”) din părţile Craiovei, care a dorit să ajungă undeva prin judeţul Gorj (Gorj: Ţinutul Jiului de sus; Dolj : Ţinutul Jiului de jos), în apropiere de Peştera Muierii, fără a trece vreo apă mai mare. Şe ştie că în vremurile trecute, existau prea puţin vaduri peste râuri, astfel că era imperios necesar de a ajunge în condiţii optime, pe drum uscat, într-un loc mai depărtat, fie cu turmele de oi sau bovine, fie cu căruţa.
A doua legendă a fost furnizată, aşa cum a fost menţionat, de Marele Dicţioar Geografic coordonat de George Ioan Lahovari, în volumul al doilea, la pagina 412 „Dealul Muierii ce se întinde din Muntele Păpuşa de la N la S, străbătând plaiul Vulcan, plasa Amaradia şi plasa Gilortului în părţile lor de est, formând hotar despărţitor între judeţele Gorj şi Vâlcea, se termină aproape de Dunăre, dincolo de Locustreni, Jud. Dolj. Poartă deosebite denumiri ca: Culmea Zănoaga, Dealul Muerei, Poenari etc. Servea de drum mocanilor ce se cobor cu oile de la munte pentru a evita trecerea râurilor care în general primăvara sunt crescute.
În partea dinspre comuna Saca se află nişte ruine, într-o poiană zisă Cetatea. Despre acest deal legenda spune că, în vechime, nişte tătari s-ar fi aşezat prin prejur şi au construit cetatea, ale cărei urme se cunosc şi astăzi. Jaful şi barbariile tătarilor, disperând populaţiunea şi mai cu seamă pe femei, ele s-ar fi decis ca să se înarmeze cu ce or putea şi au izbutit a-i goni în toată lungimea acelui deal, până i-au trecut spre Craiova, iar dealul de atunci încoace s-a numit Dealul Muerei” .
Aşadar, Drumul Muierii străbătea „Dealul Muerei” pe o întindere apreciabilă, servind ciobanilor care se coborau cu oile de la munte.
*
PEŞTERA MUIERII
Principalele atracții ale peșterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei. Celelalte încaperii sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare și imaginea Stâncii Insângerate denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola inaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci. Alte câteva atracții sunt Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de Piatră, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului. În Galeria Urșilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și mistreți. În Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte aparținând culturilor cu mult înaintea erei noastre. De asemenea, în 1952 au fost descoperite și fragmente de oase provenind, foarte probabil, de la trei indivizi diferiți.
DESCOPERIREA UNUI SCHELET:
Fragmentele de craniu aparținând unui individ de sex feminin au fost recent datate de către cercetători ca având o vechime de aproximativ 30.000 ani. (FOTO CG ŞI RP)