NEGRU VODĂ CEL BĂTRÂN („CEL VECHI” SAU „CEL DE DEMULT”)

ÎNTEMEIEREA ŢĂRII ROMÂNEŞTI NEGRU VODĂ CEL BĂTRÂN („CEL VECHI” SAU „CEL DE DEMULT”) Concluzia celor afirmate în paginile anterioare este că letopiseţele au luat în calcul doar momentul “oficial” al poposirii lui Negru Vodă în oraşul Câmpulung în anul 1290, fără să menţioneze efortul său magnific de peste 40 de ani, şi, din acest motiv, au început socotirea anilor săi de domnie din momentul încoronării oficiale. Acesta este, de asemenea, motivul pentru care, potrivit letopiseţelor, după încoronarea la Câmpulung, Radu Negru Vodă a domnit 24 de ani. În momentul decesului, care s-a produs în anul 1314, Radu Negru Vodă era foarte bătrân şi foarte singur. Dar despre cât de bătrân şi de singur a fost Radu Negru Vodă în momentul decesului, va fi vorba în paginile următoare. Înainte de aceasta mai trebuie remarcat faptul că, fiind fratele lui Radu Negru, Craiul Vladislav care l-a învins pe Batie în anul 1241, a fost tot un Negru Vodă. Au existat aşadar cel puţin doi Negru Vodă. Primul a fost Vladislav, cel care l-a înfrânt pe Batie, a cărui domnie în Ungro-Vlahia era în curs în anul 1241/1242. Al doilea a fost Negru Vodă al cărui prenume a fost Radu (aşa afirmă Ieromonahul Read More …

“CASA CEA PURĂ A VEŞNICIEI”

AEGYPTIACA “CASA CEA PURĂ A VEŞNICIEI” Dimineaţa devreme, imediat după ce Aton, discul solar, reflectare vizibilă a lui Ra, se arătase la orizont, luminând blând dunele nisipoase din împrejurimile Thebei, cortegiul funerar al faraonului defunct se punea în mişcare. Tot poporul se adunase de-a lungul Căii Soarelui din Theba, strada principală care, urmând drumul lui Ra în barca solară, străbătea oraşul de la est la vest. La trecerea cortegiului funerar, bărbaţi şi femei se prosternau cu faţa la pământ, aruncându-şi nisip sau cenuşă pe cap sau sfâşiindu-şi hainele. Femeile îşi dezgoleau sânii, ţipând şi jelind, sfredelindu-şi carnea cu unghiile. Era un spectacol de-a dreptul apocaliptic: trupuri zgâriate din care ţâşnea sângele, ţipete deznădăjduite, sudoarea amestecându-se cu praful drumului ridicat de mulţimea haotică care se împingea şi forfotea din ce în ce mai dezordonat. În faţa cortegiului, la o oarecare distanţă, un grup de slujitori purta mobilierul cu care va fi utilat mormântul: scaune, paturi, sipete, cufere, figurine, materiale, flori, ulcioare sau vase. După ei, o altă grupare de slujitori purta, pe tăvi de aur sau de argint, obiectele personale ale defunctului faraon: sceptre, bijuterii, bastoane etc. În faţa carului mortuar mergea cu spatele, deci cu faţa întoarsă spre carul mortuar, Read More …

NEGRU VODĂ CEL TÂNĂR

ÎNTEMEIEREA ŢĂRII ROMÂNEŞTI NEGRU VODĂ CEL TÂNĂR Privind evenimentele din acest punct de vedere, poate fi reconstituit cu relativă aproximaţie ce s-a întâmplat de-a lungul secolului al treisprezecelea, mai precis spus de la descălecarea primului Negru Vodă, supranumit “Cel Bătrân”, din anul 1215, şi până la debutul domniei oficiale al lui Radu Negru Vodă care s-a produs în anul 1290. Primul eveniment important a fost, evident, descălecarea lui Negru Vodă Cel Bătrân (al cărui prenume nu se cunoaşte, deşi ar putea fi tot Radu) în anul 1215, care a venit din Ţara Făgăraşului, unde era “mare herţeg pre Almaş şi pre Făgăraş”, a coborât pe apa Dâmboviţei şi a poposit la Câmpulung, unde a construit o biserică înaltă şi frumoasă, aşa cum afirmă letopiseţele. Negru Vodă Cel Bătrân poate fi considerat, în sensul folosit de letopiseţe, descălecătorul statului feudal Ţara Românească. Evident, la începutul secolului al treisprezecelea, teritoriul aflat la sud de Carpaţi, Ţara Românească, nu era lipsit de locuitori, pe cuprinsul său aflându-se nenumărate aşezări (moşii), aşa cum indică de altfel descoperirile arheologice. Letopiseţele indică doar itinerariul urmat de voievod şi de suita sa, formată din “mulţime de noroade: rumâni, papistaşi, saşi, de tot feliul de oameni”. Cu toţii Read More …

MORMÂNTUL LUI TUTANKHAMON (1 ) DESCOPERIREA

AEGYPTIACA MORMÂNTUL LUI TUTANKHAMON (1) CARTER & CARNERVON Dacă, iniţial, descoperirile de pe teritoriul vechiului Egipt din ultimii ani ai secolului al XIX-lea şi din primii ani ai secolului XX au dat aripi arheologilor, perioada următoare a adus un val de insatisfacţie, întrucât descoperirile erau tot mai sărace şi mai nesemnificative. Ţinta principală a tuturor arheologilor era, fireşte, Valea Regilor – necropola unde au fost înmormântaţi majoritatea faraonilor. La sfârşitul primei decade a secolului al XX-lea arheologii erau din ce în ce mai conştienţi de faptul că hoţii şi profanatorii de morminte, care lucraseră cu sârg douăzeci-treizeci de secole, îşi făcuseră meseria ireproşabil, nelăsând nimic demn de luat în seamă. Bogăţiile trecutului şi documentele arheologice, căutate cu atâta efort, se risipiseră în cele patru vânturi. Totuşi, la începutul celei de-a doua decade a secolului al XX-lea, în mediile egiptologilor exista încă speranţa descoperirii intacte a unui mormânt de faraon. În acea perioadă în care toate eforturile păreau zadarnice, doi cercetători temerari – lordul George Carnervon şi arheologul Howard Carter – se încăpăţânau să caute mormântul unui faraon despre care bănuiau că se află undeva, între dunele nisipoase din Valea Regilor. Lordul George Carnervon (1866 – 1923), pe numele său adevărat Read More …

RĂZBOIUL DE 40 DE ANI

ÎNTEMEIEREA ŢĂRII ROMÂNEŞTI RĂZBOIUL DE 40 DE ANI Cu privire la domnia “oficială” a lui Negru Vodă Cel Tânăr, care a început în anul 1290 şi s-a încheiat în anul 1314, mai trebuie făcute câteva analize sumare, dat fiind faptul că documentele sunt extrem de firave. Prima analiză se referă la religia lui Negru Vodă Cel Tânăr – dacă era catolic sau ortodox. A doua analiză se referă la traseul, doar schiţat în paginile anterioare, urmat de Negru Vodă Cel Tânăr din anul părăsirii locului de origine pe care l-am identificat cu Ţara Loviştei şi până în momentul 1290 când a poposit la Curtea de Argeş. A treia analiză se referă la înscăunarea sa (nerecunoscută de istoriografie) din anul 1290. Prima analiză se referă aşadar la religia lui Negru Vodă Cel Tânăr. Toate sursele citate consideră că Negru Vodă Cel Tânăr era ortodox, dar că soţia sa era catolică. Tot astfel, o parte din “ceata” (oştirea) ce l-a urmat pe Negru Vodă Cel Tânăr era de confesiune ortodoxă, iar o altă parte era catolică. Ieromonahul Ştefan a specificat faptul că, de-a lungul perioadei menţionate, Negru Vodă Cel Tânăr i-a creştinat pe goţii (geţii) varvari, astfel că aceştia au adoptat, în Read More …

MORMÂNTUL LUI TUTANKHAMON (2) INVENTARIEREA MORMÂNTULUI

AEGYPTIACA MORMÂNTUL LUI TUTANKHAMON (2) INVENTARIEREA MORMÂNTULUI Pe 26 noiembrie, caracterizată de lordul George Carnervon “ziua zilelor, cea mai minunată pe care am trăit-o vreodată şi, cu siguranţă, una dintre acelea pe care nu mai pot spera să le mai văd vreodată”, după ce au forţat prima uşă, arheologii au ajuns în faţa unei a doua uşi, sigilată la fel ca şi prima, dar care prezenta, la rândul ei, urme de forţare şi de restaurare. “Cu mâinile tremurânde – nota Howard Carter – am făcut o deschizătură în stânga sus (a uşii n.n.). Am introdus în ea o bară de fier, care, oricât de departe am putut-o împinge pe întuneric, n-a întălnit decât vid. Dincolo de uşă, spaţiul era liber. Nu exista nici o umplutură de pietriş, ca în pasajul pe care-l curăţasem mai înainte. La început n-am putut să văd nimic, curentul de aer cald făcea să tremure flacăra lumânării, dar, pe măsură ce ochii mei se obişnuiau cu această lumină, anumite detalii ieşeau încet din umbră: animale ciudate, statui şi aur, pretutindeni strălucire şi aur.” (24) După ce a fost forţată şi a doua uşă, Howard Carter şi însoţitorii săi au pătruns într-o antecameră. Antecamera, care era lungă Read More …

MORMÂNTUL LUI TUTANKHAMON (3) BLESTEMUL FARAONULUI

MORMÂNTUL LUI TUTANKHAMON (3) BLESTEMUL FARAONULUI Problemele dramatice ale arheologilor care au participat, într-un fel sau altul, la deschiderea mormântului lui Tutankhamon au început destul de repede, în aprilie 1923, când lordul George Carnervon a decedat în urma unei boli stranii, la hotelul Continental din Cairo. Aparent, totul a început de la o infecţie la gât, datorată muşcăturii unui ţânţar. Infecţia de la gât a avansat rapid, pentru ca, la sfârşitul aceleiaşi luni, să se declanşeze o congestie pulmonară. În accesele de febră ce au avut loc înaintea morţii, după cum aveau să declare mai mulţi martori, lordul George Carnervon a pronunţat de mai multe ori numele lui Tutankhamon, iar ultimile sale cuvinte au fost: “am auzit chemarera sa, o voi urma”. În scurt timp, ziarele vremii au anunţat că în momentul în care lordul George Carnervon murea la Cairo, s-a mai petrecut un eveninemt deosebit: departe, la reşedinţa sa din Londra, foxterierul său a început să scheaune, s-a ridicat pe picioarele din spate, după care a căzut mort. (24) Evident, boala şi, apoi, decesul fulgerător al lordului George Carnervon au produs stupefacţie în întreaga lume, care era ţinută zilnic la curent, prin intermediul ziarelor, cu amănuntele celei mai mari Read More …

I HRISTO LIUBIVOMU SAMODERJAVNOMU

ÎNTEMEIEREA ŢĂRII ROMÂNEŞTI I HRISTO LIUBIVOMU SAMODERJAVNOMU Faptul că atât Negru Voievod Cel Tânăr – cât şi Negru Vodă Cel Bătrân la vremea sa – au fost înscăunaţi prin ceremonii sacre desfăşurate în biserică este reliefat de Letopiseţul cantacuzinesc, care prezintă chiar şi “tituluşul” de domnie. Trebuie, înainte de toate, specificat că acest tituluş este considerat de marea majoritate a istoricilor un fals, copiat după tituluşul de domnie al unor voievozi care au domnit ulterior, precum Vlaicu Vodă, Radu I (1376-1385), Mircea Cel Bătrân sau Radu al IV-lea (1495-1508); falsul poate fi imputat, cred istoricii, chiar cronicarilor care au întocmit letopiseţele. Iată textul tituluşului de domnie: „V Hrista boga blagoveanomu blagocestivomu i Hristo liubivomu samoderjavnomu, Io Radul Negru voevod bojiiu milosti gospodariu vseia zemli Ungrovlahiskiia za planinski i ot Almaş i Fagăraş herţegu”. Acestea să tâlcuiesc pre limba rumânească: “Întru Hristos Dumnezeul, cel bun credincios şi cel bun de cinste şi cel iubitor de Hristos şi singur biruitor, Io Radul-voievod, cu mila lui Dumnezeu domn a toată Ţara Rumânească dentru Ungurie dăscălecat şi de la Almaş şi Făgăraş herţeg.” (16) Analiza textului relevă însă faptul că este vorba despre un document autentic, care din diferite motive a fost modificat în Read More …

“MOARTEA ÎL VA DOBORÎ CU ARIPILE EI PE CEL CE VA PROFANA…”

AEGYPTIACA – “MOARTEA ÎL VA DOBORÎ CU ARIPILE EI PE CEL CE VA PROFANA…”   Pentru a explica evenimentele tragice ce au urmat deschiderii mormântului faraonului Tutankhamon, majoritatea comentatorilor au folosit termenul de “blestem”. Este de la sine înţeles că termenul de “blestem”, în sensul folosit în zilele noastre, nu poate fi aplicat, în sens restrâns, evenimentelor petrecute cu ocazia deschiderii mormântului lui Tutankhamon. Termenul de “blestem” implică acţiunea conştientă din partea cuiva. La fel, sintagma “răzbunarea faraonului”, folosită foarte des în media, pare să fie la fel de improprie. Pe de altă parte, este la fel de adevărat că nu toate decesele survenite în perioda imediat următoare deschiderii mormântului pot fi atribuite “blestemului”, la fel cum teoria “coincidenţelor întâmpătoare” nu poate fi exploatată decât până la o anumită limită. Fără nici un fel de îndoială, explicaţiile concepţiei materialiste actuale referitoare la bacterii, viruşi şi microorganisme nocive sunt perfect întemeiate, dar ele nu pot explica întregul mecanism care a provocat moartea brutală a atâtor oameni. Există şi alte cauze care au declanşat suita de decese brutale în rândul celor care au participat la deschiderea mormântului; aceste cauze au o natură diferită de implicaţiile profane ale termenului de “blestem”. Ele provin Read More …

MIHAIL NEGRU VODĂ

ÎNTEMEIEREA ŢĂRII ROMÂNEŞTI MIHAIL NEGRU VODĂ Dinastia Negru nu s-a încheiat brusc cu Negru Vodă Cel Tânăr, care a decedat în anul 1314, ci s-a mai perpetuat câţiva ani. Înainte de a decela prin ce personaj a supravieţuit Dinastia Negru, mai trebuie făcută o constatare. Această constatare are la bază afirmaţia Ieromonahului Ştefan care a făcut următoarea remarcă: “tot atuncea puţin mai în urmă, după eşirea lui Radu V. V. Negru, au eşit şi Dragoş Voevod tot din Ardeal la Moldavia, şi tăbarând la Suceava, a aşezat scaunul domniei sale acolo. Şi unindu-se amendoi numiţii Domni, şi prin ajutorul prea milostivului D-zeu, a gonit desăvârşit pre Tătari. Şi s’a făcut atuncea linişte mare despre Tătari în Valachia, în Moldavia, şi în Rusia, după omorârea mai sus zis becisnicul Batie, Împăratul Tătarilor.” Aşadar, deşi Ieromonahul Ştefan nu o spune explicit, dat fiind faptul că a provenit din acelaşi loc cu Negru Vodă Cel Tânăr, înseamnă că Dragoş era tot un Negru – adică făcea parte din Dinastia Negru. Ceea ce a făcut Negru Vodă Cel Tânăr în Muntenia, a făcut Dragoş (Negru ?) în Moldova. Oricum, ambii voievozi şi-au unit ulterior eforturile militare, aşa cum menţionează Ieromonahul Ştefan, şi i-au alungat definitiv Read More …