MOISE

1 zuMH3yaBbPEVw3PW2AzKNw

  EXCALIBUR

Sabia-Excalibur-696x557

MOISE

24991110_392948831136559_4994899665348507250_n

šCel mai important Ales din perioada veterotestamentară a fost Moise. Deşi există unele variante alternative ale istoriei vieţii şi activităţii lui Moise, care afirmă că acesta s-ar fi iniţiat în templele egiptene, Vechiul Testament specifică doar faptul că Moise a fost ales de Dumnezeu pentru a îndeplini mai multe misiuni. Lui Moise, Dumnezeu i s-a revelat prin teofanii grandioase în mai multe rânduri.

Moise a fost ales de către Dumnezeu să dezvăluie oamenilor tainele cerurilor şi ale pământului; pe scurt, Moise, la vremea sa, a fost desemnat de către Dumnezeu să comunice oamenilor tainele creaţiei Sale, la fel cum, în alt timp, Enoch a fost ales de către Dumnezeu pentru a le dezvălui celor din epoca sa. Atât Enoch, cât şi Moise nu au fost simpli contactori, ci au fost aleşi de către Dumnezeu. Evenimentul primordial al contactului dintre Dumnezeu şi Alesul Său, Moise s-a produs pe Muntele Horeb, când Moise, aşa cum specifică textul Vechiului Testament (Exodul cap. 3, versetele 1-3), a văzut un rug care ardea cu văpaie, dar nu se mistuia. „În vremea aceea, Moise păştea oile lui Ietro, preotul din Madian, socrul său. Şi depărtându-se odată cu turma în pustie, a ajuns până la muntele lui Dumnezeu, la Horeb; iar acolo i S-a arătat îngerul Domnului într-o pară de foc, ce ieşea dintr-un rug; şi a văzut că rugul ardea, dar nu se mistuia.” (Cap. 3, 1-2). „Atunci Moise şi-a zis: Mă duc să văd această ară­tare minunată: că rugul nu se mistuieşte. Iar dacă a văzut Domnul că se apropie să privească, a strigat la el Domnul din rug şi a zis: Moise! Moise! Şi el a răspuns: Iată-mă, Doamne! Şi Domnul a zis: Nu te apropia aici! Ci scoate-ţi încălţămintea din picioarele tale, că locul pe care calci este pământ sfânt!” ((Cap. 3; 3-5) „Apoi i-a zis iarăşi: Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov! Şi şi-a acoperit Moise faţa sa, că se temea să pri­vească pe Dumnezeu.” ((Cap. 3; 6) „Iar Dumnezeu i-a zis: Eu voi fi cu tine şi acesta îţi va fi semnul că te trimit Eu: când vei scoate pe poporul Meu din ţara Egiptului, vă veţi închina lui Dumnezeu în mun­tele acesta! Zis-a iarăşi Moise către Dumnezeu: Iată, eu mă voi duce la fiii lui Israel şi le voi zice: Dumnezeul părinţilor voştri m-a trimis la voi. Dar de-mi vor zice: Cum Îl cheamă, ce să le spun? Atunci Dumnezeu a răspuns lui Moise: Eu sunt Cel ce sunt. Apoi i-a zis: Aşa să spui fiilor lui Israel: Cel ce este m-a trimis la voi!” (Exodul; Cap. 3; 12-14).

Extrem de important este nu numai faptul că Dumnezeu s-a revelat pe Sine lui Moise, ci şi că, pentru prima oară, şi-a dezvăluit Identitatea şi Numele. Spre deosebire de predecesorii săi, Moise a aflat Numele lui Dumnezeu. Textul Vechiului Testament este clar: “Apoi a grăit Domnul cu Moise şi a zis către el: Eu sunt Domnul şi M-am arătat lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov ca Dumnezeu Atotputernic, iar cu numele Meu de Domnul nu M-am făcut cunoscut lor.” (Exodul: Cap. 6; 3)

Aşadar, revelându-se pe Sine lui Moise, Dumnezeu se numeşte pe sine „Eu Sunt Cel Ce Sunt” sau „Cel Ce Este”; în limba ebraică „ehyeh aser ehyeh”; în Septuaginta apare tradus: „Ego imi o on; în Vulgata apare tradus „Ego sum qui sum.”

După cum aprecia Pr. Ioan Usca într-un comentariu referitor la acest subiect, numele ebraic al lui Dumnezeu are câteva variante de traduceri: „Eu sunt Cel ce sunt” (misterul lui Dumnezeu, Care refuză să-Şi dezvăluie numele); „Eu sunt ceea ce sunt” (fiinţa prin ea însăşi); „Eu sunt fiindcă sunt” (conţinând în Sine propria cauzalitate) şi chiar „Eu sunt cel ce voi fi” (Cel pe Care oamenii îl vor percepe prin revelaţii suc­cesive). Septuaginta preferă sensul „Eu sunt Cel ce este” (Dum­nezeu este existenţă în sine, singura realitate adevărată şi cau­za unică a tuturor realităţilor); tot aşa tălmăceşte şi Biblia de Ierusalim, revendicându-şi aplicarea unei riguroase sintaxe ebraice.” (55)

Moise a aflat direct de la Cel care i s-a revelat în mai multe rânduri cu Numele “Eu sunt cel ce sunt”, adevărata istorie a creaţiei. Primele cinci cărţi ale Vechiului Testament (Facerea, Ieşirea, Leviticul, Numerii şi Deuteronomul) ce-i sunt atribuite lui Moise, şi care formează Pentateuhul, reprezintă chiar rezultatul Revelaţiei Dumnezeieşti primită de Moise. De fapt, primele cinci cărţi ale Vechiului Testament sunt chiar consecinţa faptului că Moise a fost un contactor – şi nu orice fel de contactor, ci un “Ales.” Moise a fost ales de către Dumnezeu să dezvăluie oamenilor Cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu nu poate fi redus la cuvintele omeneşti, dar poate fi transmis prin intermediul lor. Cuvintele omeneşti aparţin celui care a receptat şi transmis Cuvântul lui Dumnezeu în limbajul epocii în care a trăit şi al bagajului lingvistic pe care-l poseda.

57576957_652646175166822_67198817795047424_n