ABYDOS, EGIPT: TEMPLUL CENOTAF AL LUI OSIRIS ŞI POARTA SPRE LUMEA DE DINCOLO

69400590_727354024362703_6925558035209256960_n

ABYDOS, EGIPT: TEMPLUL CENOTAF AL LUI OSIRIS ŞI

POARTA SPRE LUMEA DE DINCOLO

69309296_727354381029334_3447374866141937664_n

LA ABYDOS, CARE SE AFLĂ LA 162 DE KILOMETRI NORD DE LUXOR, SE AFLĂ CEA MAI IMPORTANTĂ NECROPOLĂ DIN EGIPTUL ANTIC. LA ABYDOS POT FI IDENTIFICATE PATRU ZONE SEPARATE. ÎN CEA MAI SUDICĂ PARTE A NECROPOLEI SE AFLĂ MORMINTE DIN TIMPUL NOULUI REGAT, TEMPLELE FARAONILOR SETI I ȘI RAMSES II, SI OSIREION. LA VEST ESTE UN DEAL DENUMIT DEALUL UMM EL-GAAB, UNDE SUNT AMPLASATE MORMINTELE REGALE DIN CELE MAI VECHI DINASTII ŞI MORMÂNTUL CENOTAF AL LUI OSIRIS.

Din timpul primei și celei a doua dinastii (începutul mileniului 3 î.Hr.), Abydos a jucat un rol important în istoria Egiptului, dat fiind faptul că în acest loc se află mormântul cenotaf al lui Osiris (cenotaf : mormânt gol). Pentru vechii egipteni în acest loc începea „orizontul de apus” şi „Lumea de dincolo”.

De fapt, poarta catre lumea de dincolo era situată in grotele din dealurile care strajuiesc Abydosul; vechii egipteni considerau că poarta este păzită de zeul mortii Wepwawet, denumit ulterior Anubis, corespondentul egiptean al zeului grec Hades.

Pentru a fi cât mai aproape de Osiris,faraonii şi nobilii şi-au construit cenotofuri sau stele la Abydos pentru că considerau că nu există o fericire mai mare decât să fie îngropați lângă mormântul lui Osiris.

În partea de nord a necropolei se afla în vechime sanctuarul cu mormântul gol al lui Osiris.

Cea mai importantă parte a vechiului Abydos a fost Necropola, care poate fi împărţită în patru zone separate.

69850760_727355081029264_4211514664099512320_n

În cea mai sudică parte a necropolei, lângă El-Araba, sunt morminte din Noul Regat, Templele faraonilor Seti I și Ramses II, si Osireion.

La nord este un deal care conține morminte ale Imperiului vechi. Mai departe, la nord, între sanctuarul lui Osiris și rămășițele zidurilor Shunet el-Zebib, sunt mormintele Regatului mijlociu, multe dintre ele sub forma unor mici piramide de cărămidă; și aici sunt morminte ale altor perioade, în special din secolul al XVIII-lea și al XX-lea (cca 1500-1000 î.Hr.) și Perioada dinastică târzie.

La vest se află dealul Umm el-Gaab, unde se află mormintele regale din cele mai vechi dinastii si Mormântul cenotaf al lui Osiris.

Fiind construit din calcar și așezat pe trei nivele, Templul lui Seti I este diferit de alte temple egiptene. Există nu mai puțin de șapte sanctuare în templul interior care erau onoraţi următorii zei: Osiris, Isis, Horus, Ptah, Re-Harakhte, Amun și faraonul Seti. Partea din față a templului este împărțită în șapte temple individuale, fiecare cu propria ușă, iar camerele din spatele capelelor nu sunt aranjate unul în spatele celuilalt, ca în alte temple, ci unul lângă celălalt.

Intrarea în templul lui Seti I se realizează prin ceea ce poartă numele de Primul Pilon, acum în ruine, dincolo de care se află Prima curte. Pe peretele sud-estic al curții sunt scene din războaiele și victoriile faraonului Ramses al II-lea din Asia, inclusiv faimoasa bătălie a lui Qadesh (reprezentată, de asemenea, în templele lui Ramses al II-lea din Abu Simbel) împotriva armatelor hittite.
Din Prima curte se pătrunde în mai bine conservata A doua curte. În dreapta și în stânga cele de-a doua curţi, se pot vedea inscripții dedicate lui Ramses II. În partea opusă a curții, o rampă joasă duce la templul propriu-zis și la un Vestibul susâinut de 12 stâlpi robusti. Pe peretele din stânga se află o inscripţie în 95 coloane verticale care reflectă finalizarea templului de către Ramses II. Reliefurile îl arată pe Ramses în prezența diferitelor zeități.

Dincolo de Usa centrala a templului se află Prima Sala Hypostylă, susținută de 24 coloane de clopot de papirus. Coloanele sunt aranjate astfel încât formează şapte coridoare centrale. La capătul celor şapte culoare se afşă şapte uşi. Urmează a doua sallă hipostilă, cu 36 de coloane așezate în trei rânduri care susțin arhitecturile și plăcile de acoperiș. Aranjamentul coloanelor care înconjoară culoarele procesionale este similar celui din sala precedentă. În cea de-a doua sala a hipostalei, se pot vedea reliefuri datând din domnia lui Seti I, care se numără printre cele mai bune realizări ale sculpturii egiptene.

Dincolo de cele șapte uși se află aliniate cele șapte sanctuare. Cel din mijloc este dedicat lui Amun; cele trei din dreapta sunt dedicate lui Osiris, Isis și Horus, iar cele trei din stânga lui Re-Harahti, Ptah și Faraonului Seti.
În fiecare sanctuar se afla câte o barcă sacră, ân care se afla statuia sau imaginea zeuluiu respectiv . Acoperișurile fiecărei camere sunt decorate cu stele și numele lui Seti I, în timp ce zidurile sunt acoperite cu reliefuri colorate care ilustrează ceremoniile care au avut loc în capele.

69524852_727354134362692_5884640326970245120_n

În partea de sud a templului se află o curte, un puț și camere de depozitare, precum și Sanctuarul din Ptah-Sokar, zeul morții din Memphis.

Cea mai importantă caracteristică a aripii sudice este faimoasa Galerie a Regilor, un coridor lung și treptat în creștere, care este porneşte din A doua sală hipostilă. Pe peretele din dreapta al Galeriei Regilor este Lista Regilor de la Abydos, care a furnizat informații importante despre succesiunea conducătorilor egipteni. Lista începe cu primul rege al Egiptului, Menes, și continuă până la Seti.

Arheologii au denumit inscripţia „ a doua piatra Rosetta”, aluzie la piatra descoperita in timpul invaziei lui Napoleon ,cea care a dus la descifrarea hieroglifelor de catre filologul francez Jean-François Champollion in anul 1822. Inscriptia este formata din 76 de cartuse in care sunt mentionate aproape toate numele faraonilor egipteni incepand cu primul, Narmer, sau Menes si terminand cu Seti. Desi lista s-a vrut o evidenta detaliata a descendentei faraonilor, nume ca Hyksos, Hatshepsut sau Akhenaton, monarhi renegati, au fost omise.

În sud-vestul Templului lui Seti I, se află clădirea denumită Osireion. Adesea luată drept mormântul lui Osiris, este, în realitate, un mormânt cenotaph al lui Seti I, strâns asociat cu templul principal. Construcţia fost descoperită în 1903 de către Margaret A. Murray și a fost excavată între 1911 și 1926 de către Egipt Exploration Society, sub conducerea lui E Naville și a doctorului Frankfort. Clădirea, inițial acoperită de o movilă artificială și înconjurată de copaci, a fost ridicată de Seti I, dar a rămas neterminată. Mai târziu, unele camere au fost decorate cu scene religioase și inscripții de către Merneptah. Structura principală este construită din calcar alb și gresie roșiatică, granit roșu fiind folosit numai pentru stâlpi și acoperișul sălii principale și a unor uși.

În nord-vestul Templului Seti I, situată parțial sub satul modern Abydos, se află Templu lui Ramses I, iar la o distanță scurtă sunt rămășițele Templului lui Ramses al II-lea, dedicat de asemenea lui Osiris și cultului regelui mort. În fața intrării actuale se afla o mare curte, din care rămân doar câteva urme.

Zidirea templului în sine este păstrată doar la o înălțime de 2 metri, dar este totuși posibilă urmărirea contururilor unei curți înconjurate de coloane cu stâlpi și figuri ale lui Osiris, asemănătoare cu cele din Ramesseum din Luxor.

Templul era mult mai somptuos și mai atent construit decât oricare dintre celelalte clădiri ale lui Ramses al II-lea . A fost construită din calcar fin, cu granit roșu și negru pentru ușă, gresie pentru coloane și alabastru pentru cel mai lăuntric sanctuar. Decoratiunile murale sunt in relief, cu unele dintre cele mai bine conservate picturi din primul tribunal care prezinta o procesiune sacrificiala. Reliefurile din exteriorul templului (partea nordică și cea de vest), lucrate în calcar alb, sunt printre cele mai bune produse în timpul domniei lui Ramses II și prezintă scene din războiul regelui împotriva hitiților.

La Abydos au fost descoperite recent de egiptologul David O’Connor de la Universitatea New York, îngropate adânc în nisip, 14 corăbii în mărime naturală.

sursa: articole semnate Bogdan Amon, Adrian Nicolae, Discovery News, National Geografic, Ziare com, Descoperă.ro, wikipedia etc

69434554_727354524362653_6413767374280851456_n