ŢINUTUL OAMENILOR CERULUI CEI DIN MORMINTE Oamenii cerului, a căror patrie este cerul, sunt formaţi din spirit şi duh sau, mai exact spus, dintr-un duh de formă umanoidă purtător de spirit. Duhul purtător de spirit al unui om al cerului a fost creat de către Dumnezeu în “cer”, adică pe paliere cuantice superioare ale cosmosului. În urma virusării duhului datorită nerespectării Poruncilor lui Dumnezeu, oamenii cerului au nevoiţi să intre în circuitul reîncarnărilor în palierul cuantic material. În palierul cuantic material, duhurile purtătoare de spirite ale oamenilor cerului sunt atrase la întrupare de energiile de intenţie emise de părinţi în răstimpul actului sexual ce are drept finalitate procreaţia. În momentul naşterii unui om al cerului în palierul cuantic material se formează sufletul şi, evident, trupul material. La scurt timp după naştere, din suflet se formează mai multe învelişuri aurice de formă ovoidală, mai mari decât trupul material, care au fost denumite de cercetătorii domeniului astfel: corp eteric (responsabil cu menţinerea vieţii trupului material), corp emoţional, corp astral, corp mental, corp mental superior, corp spiritual etc. După existenţa oamenilor cerului în palierul cuantic material, urmează, fireşte, decesul. La deces, învelişurile aurice ovoidale – emoţional, astral, mental – sunt resorbite în Read More …
Lună: martie 2020
URIAŞII CARE SE VOR AMESTECA ÎNTRE BĂRBAŢI ŞI FEMEI
SUB SEMNUL LUI ENOCH ÎNŢELEPTUL URIAŞII CARE SE VOR AMESTECA ÎNTRE BĂRBAŢI ŞI FEMEI Varianta etiopiană a Cărţii lui Enoh insistă asupra faptului că Enoh a fost contemporan cu evenimentele aflate în curs. Deci evenimentele descrise s-au desfăşurat chiar în răstimpul vieţii lui Enoh, care a încercat să medieze iertarea Egregorilor care au păcătuit atât de mult în faţa lui Dumnezeu. „Înainte de a se împlini toate aceste lucruri – stă scris în varianta etiopiană a Cărţii – Enoh a fost răpit de pe pământ şi nimeni nu a ştiut unde a fost şi nici ce a devenit. Toate aceste zile, el le-a petrecut cu sfinţii şi cu îngerii veghetori. Eu, Enoh voi binecuvânta pe Domnul, marele Rege al păcii. Şi iată că îngerii veghetori m-au numit: Enoh scribul. Şi Domnul mi-a zis: Enoh, scrib al dreptăţii, du-te şi vorbeşte îngerilor veghetori ai cerului, care au părăsit înălţimile desăvârşite ale cerurilor şi locuinţele lor cele veşnice, cei care s-au dezonorat cu femei. Şi au făcut ca oamenii, luând neveste după exemplul lor şi stricând tot pământul. Spune-le lor că pe pământ, ei nu vor căpăta niciodată nici linişte, nici iertarea păcatelor lor. Niciodată nu se vor putea bucura de urmaşii Read More …
DARWIN – 6 – EVOLUŢIA OMULUI DIN MAIMUŢĂ
PUTEREA INFORMAŢIEI CELE ZECE ERORI ALE LUI DARWIN (6) EVOLUŢIA OMULUI DIN MAIMUŢĂ Legile geneticii sunt insurmontabile – un cimpanzeu nu devine altceva decât un cimpanzeu, iar un om nimic altceva decât un om. După 150 de ani de cercetare a formelor de viaţă vii şi dispărute, nu s-a găsit nici o dovadă a unei tranziţii lente a speciilor de la maimuţă la om. 8 . Teoria sa privind evoluţia omului din maimuţă În a doua sa carte, Originea omului şi selecţia în relaţie cu sexul, Darwin afirma că omul a evoluat dintr-o varietate de maimuţe înrudite cu cimpanzeii. Însă, atunci când privim mai îndeaproape, vedem mari diferenţe între cimpanzei şi om. Ideea, foarte promovată, că avem 99% din ADN-ul nostru identic cu cel am cimpanzeilor, a fost infirmată odată cu descifrarea genomului cimpanzeilor. Similaritatea este de numai 93%, conform celor mai recente studii, rezultate care, în mod curios, nu a fost anunţat în presă. Stephan Anitei, editor ştiinţific la Softpedia, scrie: „Da, noul studiu concluzionează că diferenţa totală la nivelul ADN-ului între oameni şi cimpanzei este de 6-7%. Există similarităţi evidente între cimpanzei şi oameni, însă şi diferenţe mari la nivelul structurii corpului, creierului, intelectului şi comportamentului, etc.” Din Read More …
GOIEŞTI – CRUCILE
CRUCILE DE PE DEALUL AMARADIEI GOIEŞTI – CRUCILE Satul Cruci ţine de comuna Goieşti, Judeţul Dolj. Comuna Goieşti, locul în care, de-a lungul istoriei s-au petrecut mai multe evenimente memorabile, dar din păcate astăzi uitate, se află la aproximativ douăzeci de kilometri nord-vest de Craiova – capitala judeţului Dolj. Numele judeţului Dolj este legat de rîul Jiu, care-l traversează de la nord la sud. Dolj înseamnă „pământul Jiului de Jos”. Prima atestare documentară a judeţului Dolj datează din 1444, când întreaga zonă mai purta numele străvechi de „regiunea Bălţi”. Râul Jiu izvorăşte în apropierea oraşului Petroşani, judeţul Gorj (Gorj: pământul Jiului de sus), are o lungime de 331 kilometri şi se varsă în Dunăre, în vecinătatea oraşului Bechet. Distanţa dintre Craiova şi Goieşti poate fi străbătută destul de repede. Drumul este asfaltat, traficul nu este chiar atât de aglomerat, astfel că, plecând din oraşul Craiova, în maximum o jumătate de oră, un vizitator ocazional poate ajunge în centrul comunei Goieşti. De-o parte şi pe alta a drumului ce leagă Craiova de Goieşti se înşiră mai multe comune şi sate: Izvor, Şiminicul de Sus, Mileşti. Mare parte a acestor sate sunt dispuse în apropierea văii râului Amaradia. Râul Amaradia, ce Read More …
PIATRA DIN CAPUL UNGHIULUI
ŢINUTUL OAMENILOR CERULUI PIATRA DIN CAPUL UNGHIULUI Una dintre cele mai dificile încercări este de a argumenta în mod corespunzător subiectul foarte delicat al existenţei celor două categorii de oameni: oamenii cerului şi oamenii pământului (fiii oamenilor). Acest subiect este cu adevărat o piatră de poticnire, dacă nu este explicat corespunzător. Pentru publicul de astăzi, existenţa celor două categorii de oameni este un subiect cât se poate de insolit. Nu este totuşi un subiect nou, ci foarte vechi, dar nu a fost spus foarte des în epoca modernă. În mod aparent se poate deduce că acest subiect constituie un mister, dar o atare interpretare nu este întru-totul adevărată. Nu este întru-totul adevărată datorită faptului că, de-a lungul vremurilor, a fost totuşi cunoscut de unii iniţiaţi, deşi nu a fost exprimat public. Mai trebuie adăugat că, într-adevăr, o lungă perioadă de timp, acest subiect nu a fost cunoscut de o bună parte din populaţia mapamondului. În condiţiile în care populaţia majoritară a fost şi este formată din oameni ai pământului, şi, în consecinţă, lor le-au aparţinut principalele scrieri şi artefacte cunoscute astăzi, este firesc ca acest subiect să nu fi fost exprimat în mod public. Există, de asemenea, pericolul ca acest Read More …
DARWIN – 7 – RESPINGEREA CREAŢIEI LUI DUMNEZEU
PUTEREA INFORMAŢIEI CELE ZECE ERORI ALE LUI DARWIN (7) RESPINGEREA CREAŢIEI LUI DUMNEZEU El a promovat ideea că materia şi energia, cu ajutorul selecţiei naturale şi a variaţiilor, stau la baza tuturor formelor de viaţă care ne înconjoară – o filozofie cunoscută ca materialism ştiinţific. I-a criticat pe creaţioniştii care credeau în specii fixe, limitate la regiuni geografice specifice. Pentru el, evoluţia era „ştiinţifică” şi trebuia privită cu o minte deschisă – dar în cadrul unui sistem materialist închis, eliminând sau reducând la minim rolul unui Creator. În loc să avem, de-a lungul ultimilor 150 de ani, dovezi în sensul unor cauze oarbe şi aleatorii ca bază a creaţiei, vedem astăzi, pe baza dovezilor moleculare, chimice, biologice şi astronomice, că în spatele a tot se află un constructor comun. 10. Respingerea creaţiei lui Dumnezeu Charles Darwin a fost un om al timpurilor sale. Secolul 19 a fost martorul unor transformări sociale majore – politice, filosofice, economice şi religioase – iar Darwin a fost influenţat considerabil de ele. Bunicul său, Erasmus Darwin, fusese un ateu care scrisese despre evoluţie, iar tatăl său, Robert Darwin, era şi el tot ateu, ambii influenţându-l pe Charles. La unsprezece ani de la publicarea Originii speciilor, Read More …
ARCA LUI NOE
ARCA LUI NOE După ce a plutit în derivă o perioadă destul de lungă, arca s-a oprit pe Muntele Ararat, în estul Turciei actuale, între două stânci mai înalte. Despre arca lui Noe, analiştii textului biblic afirmă că avea lungimea de 140 de metri, lățimea de 23 de metri și înălțimea de 14 metri. Arca avea trei punți sau trei nivele, un geam și o ușă aflată la mijloc. Suprafața totală a punților era de 8 900 m 2. Arca a fost construită din lemn de gofer (chiparos), un arbore rășinos, deci rezistent la apă, fiind etanșată pe interior și exterior cu un strat de smoală. Interesant este că cuvântul “arcă” este folosit în Vechiul Testament şi pentru descrierea coşuleţului din nuiele împletite date cu smoală în care a fost pus pruncul Moise pentru a pluti pe apele Nilului (după cum este menţionat în Exodul). Scrierile vechi menţionează că arca a fost văzută pe muntele Ararat în anul 1300 de exploratorul Marco Polo; de asemenea, există indicii că arca era încă vizibilă din avioane, dirijabile şi baloane în prima jumătate a secolului XX, ceea ce l-a determinat pe V.I. Lenin să ordone forțelor aeriene sovietice distrugerea arcei în anul 1918. Nu de Read More …
RADU CIOBANU, PĂSTOR
CRUCILE DE PE DEALUL AMARADIEI RADU CIOBANU, PĂSTOR Potrivit pisaniei bisericii din satul Cruci, numele păstorului care a avut viziunea şi a coplit cele patruzeci de cruci direct din copaci este Radu Ciobanu. Locul său natal era, se pare, satul Arceşti, astăzi localitate în judeţul Olt. Radu Ciobanu a început construirea bisericii în anul 1753 (leatul 7621 de la Facerea Lumii), pe timpul domnitorului Constantin Racoviţă Voivod. El a construit biserica chiar pe locul unde avusese vedenia. De altfel, potretul lui Radu Ciobanu (şi al soţiei sale) se află zugrăvit imediat în stânga intrării în pronaosul bisericii din satul Cruci, în locul rezervat ctitorului. Într-un articol apărut într-un periodic din anul 1921, un protoiereu pe nume P. Drăghici afirma următoarele: „Radu Ciobanu păzindu-şi turma de oi prin locurile acestea pe unde atunci era numai pădure seculară, a adormit sub nişte copaci şi în vis i s-a arătat îngerul care i-a zis: să faci Biserică”. Deşteptându-se speriat, a fugit la Olt, la Arceşti; dar după trei ani se pomeneşte cu turma iar aici, şi din nou, în vedenie, este sfătuit să facă Biserică. De astă dată nu mai fuge, pentru că cele mai multe din oi fătându-i câte doi miei, Read More …
POTOPUL
ŢINUTUL OAMENILOR CERULUI POTOPUL Împărţirea celui de-al patrulea ciclu în mai multe perioade este întrucâtva relativă, dat fiind faptul că în stabilirea bornelor temporale au fost alese evenimente cu impact deosebit în istoria cunoscută a umanităţii. Aşa cum a fost reliefat, prima perioadă a celui de-al patrulea ciclu s-a desfăşurat de la reinfuzarea energiei de viaţă prin intermediul Duhului Sfânt, până la noua reinfiltrare a răului, fiind o repetare a Veacului fericit din ciclul al treilea. A doua perioadă s-a desfăşurat de la reinfiltrarea răului până la potopul din vremea lui Noe. Începând cu a doua perioadă s-au întrupat masiv în lumea materială oamenii proveniţi din haos – oameni care trăiseră în ciclul al treilea şi în ciclul al doilea. Oamenii din această categorie erau diferiţi de oamenii cu spiritul pur ce fuseseră atraşi la întrupare de Primordialii luminii – Copiii lui Dumnezeu. Oamenii cu spiritul pur, care nu aveau o experienţă anterioară de viaţă (nu aveau reîncarnări anterioare), erau la fel de naivi ca şi strămoşii lor care au trăit în prima parte a ciclului anterior, când răul încă nu se infuzase în creaţie. În schimb, oamenii care se reîncarnaseră aveau o experienţă de viaţă şi de rebeliune îndelungate, Read More …
MITUL LUI SISIF
ALBERT CAMUS: MITUL LUI SISIF Zeii îl osândiseră pe Sisif să rostogolească întruna o stâncă până în vârful unui munte, de unde piatra cădea dusă de propria ei greutate. Socotiseră cu oarecare dreptate că nu-i pedeapsă mai crâncenă ca munca zadarnică şi fără speranţă. Dacă-l credem pe Homer, Sisif era cel mai înţelept şi mai prudent dintre muritori. … În legătură cu pricinile pentru care a ajuns truditorul inutil al Infernului părerile sunt împărţite. Mai întâi, este învinuit că şi-ar fi îngăduit unele libertăţi faţă de zei, cărora le-a trădat secretele. Egina, fiica lui Asope, a fost răpită de Iupiter. Tatăl, uimit de această dispariţie, i s-a plâns lui Sisif. Acesta, care ştia de răpire, i-a făgăduit lui Asope să-i spună totul, cu condiţia ca el să dea apă citadelei Corintului. Nu s-a temut de fulgerele cereşti şi a ales binecuvântarea apei, drept pentru care a fost pedepsit în Infern. Homer ne povesteşte, de asemenea, că Sisif pusese Moartea în lanţuri. Pluton n-a putut suferi să-şi vadă împărăţia pustie şi tăcută. L-a trimis pe zeul războiului, care a scos-o pe Moarte din mâinile învingătorului său. Se mai spune şi că Sisif, pe patul de moarte, a vrut, în mod nesocotit, Read More …
MELCHIZEDEK,PREOT AL LUI DUMNEZEU ŞI REGE AL SALEMULUI
MELCHIZEDEK,PREOT AL LUI DUMNEZEU ŞI REGE AL SALEMULUI “Cartea lui Adam şi Eva”, apărută în al doilea secol al erei creştine, despre care tradiţia orală afirmă că a fost scrisă sau povestită de Noe, imediat după potop, pentru ca urmaşii săi să nu uite trecutul. “Cartea lui Adam şi Eva” afirmă că imediat după izgonirea din Eden, Adam şi Eva s-au refugiat într-o peşteră denumită “Peştera Comorilor”, care era situată pe un munte foarte înalt, relativ aproape de locaţia Edenului din care fuseseră izgoniţi. “În ziua a treia – stă scris în “Cartea lui Adam şi Eva” -, Dumnezeu a sădit grădina la răsăritul pământului, la hotarul lumii dinspre răsărit, dincolo de care, spre răsăritul soarelui, nu se găseşte nimic în afară de apă, care înconjoară toată lumea şi ajunge până la marginile cerului. Şi la miazănoapte (de grădină) este o mare (întindere) de apă, limpede şi curată la gust, cum nu este nimic altceva; aşa încât prin limpezimea ei se poate vedea în adâncurile pământului. Dar când Dumnezeu l-a alungat din grădină l-a pus pe tatăl nostru Adam să locuiască în marginea de apus a grădinii, căci în partea aceea pământul este foarte întins. Şi Dumnezeu i-a poruncit Read More …
PISANIA
CRUCILE DE PE DEALUL AMARADIEI PISANIA În anul 1969, la data de 1 Iulie, s-a constituit o comisie a Mitropoliei Olteniei, care a vizitat biserica din satul Cruci cu scopul de a „cataloga bunurile cu valoare istorică, documentară şi artistică” (2). Din informaţiile obţinute la faţa locului, onorata comisie a întocmit un proces verbal şi un scurt istoric al bisericii. Comisia a declarat biserica (cu Hramul) Înălţarea Domnului din satul Cruci, Parohia Goieşti, Raionul Craiova, drept monument istoric. „Biserica de faţă – stă scris în scurtul istoric ataşat procesului verbal de constatarte şi catalogare –se numeşte Crucile, având Hramul Înălţarea Domnului, fiind aşezată în satul Crucile, la răsărit de comuna Goieşti, la o depărtare de 6 kilometri de şoseaua Craiova – Amaradia. În prezent (adică în 1969 n.n.) această biserică deserveşte un număr de numai 40 de familii, satul este pe cale să se desfiinţeze, enoriaşii mutându-se unii în diferite oraşe, iar alţii clădindu-şi locuinţele pe loturile date de Sfatul Popular în acest scop la şoseaua Craiova – Amaradia.” (2). Biserica şi satul Cruci, mai specifică procesul verbal de constatare, sunt aşezate la extremitatea de răsărit a comunei Goieşti, judeţul Dolj, iar ca şosea de legătură nu există decât Read More …
URMAŞII LUI NOE
ŢINUTUL OAMENILOR CERULUI URMAŞII LUI NOE Vechiul Testament menţionează, de asemenea, că urmaşii lui Noe s-au înmulţit progresiv. La început, ei au locuit un teritoriu destul de limitat ca întindere, terioriu ce avea în mijloc Muntele Ararat, situat în Turcia de astăzi (la graniţa dintre Turcia, Iran şi Armenia de astăzi). Muntele Ararat a fost locul unde s-a oprit arca lui Noe după potop. Încă pe timpul existenţei fizice a lui Noe, fiii şi nepoţii săi au format trei linii genealogice distincte. Liniile genealogice provenite din fiii direcţi ai lui Noe – Sem, Ham şi Iafet -, din nepoţii şi urmaşii acestora au fost enumerate în Vechiul Testament în capitolul al 10-lea prin indicarea numelor principalilor întemeietori: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meşec, Tiras, Aşchenaz, Rifat, Togarma, Elişa, Tarşiş, Chitim, Dodanim, Cuş, Miţraim, Put, Canaan, Seba, Havila, Sabta, Rama, Sabteca, Şeba, Dedan, Elam, Asur, Arfaxad, Lud, Aram, Uţ, Hul, Gheter, Maş, Cainan, Şelah, Ever etc. A existat, potrivit unor tradiţii foarte vechi, chiar şi un testament verbal al lui Noe, rostit chiar de Noe înaintea fiilor şi nepoţilor săi, scurt timp înainte de deces, în care indica fiecărui începător de linie genealogică locul (teritoriul) unde să se aşeze şi pe Read More …
PILDA LUI EISIK
CRUCILE DE PE DEALUL AMARADIEI PILDA LUI EISIK În prezent, biserica din satul Cruci este complet izolată între dealuri molcome şi văi. Pe cărări din pământ bătătorit, ce şerpuiesc uneori printre parcele însămânţate cu porumb sau cu grâu, rarii vizitatorii ocazionali urcă şi coboară lin, până ce ajung într-un punct din care, departe, în zare, chiar la îmbinarea cerului cu pământul, pe creasta unui deal, observă un mic detaliu arhitectonic. Apropiindu-se treptat de acel detaliu, vizitatorii ocazionali înţeleg faptul că este vorba despre o construcţie realizată de mâna omului, dar nu se conving de faptul că este vorba despre o biserică decât în momentul în care sunt suficient de aproape pentru a-i distinge detaliile. Parcugând drumul spre ea, biserica apare şi dispare uneori din faţa ochilor, pe măsură ce vizitatorii urcă şi coboară lin văile şi dealurile. Privind biserica din depărtare, nu se poate ca vizitatorilor ocazionali să nu le vină în minte primul vers al legendei populare Mioriţa: „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”. Şi, într-adevăr, aşa şi este. Biserica din satul Cruci este aşezată la îmbinarea cerului cu pământul, „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”. Cât despre vizitatorii ocazionali, aceştia sunt extrem Read More …
BISERICA
CRUCILE DE PE DEALUL AMARADIEI BISERICA Din fericire, actualmente, în comuna Goieşti încă mai există câteva persoane capabile să ofere vizitatorilor ocazionali informaţii cu privire la biserica din satul Cruci. Cea mai competentă persoană care poate oferi vizitatorilor ocazionali informaţii valoroase cu privire la biserica din satul Cruci este chiar preotul comunei Goieşti, Dumitru Staicu. Preotul Dumitru Staicu merge, ori de câte ori are ocazia, la biserica din fostul sat Cruci. Mai mult decât atât, în fiecare an, în ziua în care poporul ortodox prăznuieşte Înălţarea Domnului Iisus Hristos, preotul Dumitru Staicu ţine o slujbă în faţa bisericii din fostul sat Cruci, pe un altar realizat ad-hoc, din cărămizi puse una peste alta. Altă persoană care poate oferi informaţii cu privire la biserica din satul Cruci este Nicolae Stoe. De-a lungul ultimilor ani, Nicolae Stoe a adunat, din diferite surse, informaţii cu privire la istoria satului Goieşti şi, mai ales, a bisericii din satul Cruci. În ultimii ani, Nicolae Stoe a fost un vizitator frecvent al lăcaşului din satul Cruci. O parte dintre informaţiile folosite în această carte provin de la el (o altă parte provin de la Preotul Dumitru Staicu, care a avut amabilitatea de a pune la Read More …
CONSPIRAŢIA ÎNTUNECATĂ
ŢINUTUL OAMENILOR CERULUI CONSPIRAŢIA ÎNTUNECATĂ Principala regulă pentru oamenii cerului în cadrul comunităţilor mixte nou formate era să nu se împerecheze cu fiii oamenilor (pe care tot ei i-au adus la viaţă) şi să nu aibă progenituri cu aceştia (aşa cum au făcut acei fii ai lui Dumnezeu menţionaţi în Geneza). Era absolut necesar ca oamenii cerului să se împerecheze doar între ei, pentru a aduce la reîncarnare alţi oameni ai cerului, din iad sau din haos, în condiţiile în care Poarta Alfa era blocată, astfel că nu se mai puteau întrupa spirite pure provenite din Lumea fără formă. La rândul lor, reîntrupaţi în lumea materială, oamenii cerului veniţi din haos trebuiau să se educe ei înşişi în spiritul respectării Poruncilor lui Dumnezeu, să-şi vindece duhul virusat şi să aducă la întrupare alţi şi alţi oameni ai cerului. De asemenea, trebuia să-i educe pe oamenii pământului în cadrul comunităţilor mixte nou constituite. O primă perioadă de timp după înfiinţarea comunităţilor mixte, oamenii cerului nu au interferat în nici un fel cu fiii oamenilor în scopul procreaţiei. Însă, începând de la un moment dat, oamenii cerului au încălcat vechea regulă (poruncă) de a nu se împreuna şi a nu avea progenituri Read More …
RĂZBOINICII ANTICHITĂŢII
RĂZBOINICII ANTICHITĂŢII Condiţiile de mediu şi de viaţă îi obliga pe războinici să dezvolte abilităţi şi capacităţi, care par extraordinare pentru omul contemporan. „Cei mai puternici erau războinicii, elitele din armată. Aceştia se antrenau serios aproape zilnic şi erau familiarizaţi cu nişte reguli, respectau inclusiv anumite regimuri alimentare în timpul luptelor. Se respecta o conduită inclusiv de igienă, mai ales la luptători, care obişnuiau să-şi cureţe corpul înainte de lupte. Inclusiv acest ritual de curăţare a corpului contribuia la rezistenţa lor”, explică arheologul Radu Zăgreanu. Arheologului Radu Zăgreanu afirmă că rezistenţă războinicilor antichităţii era construită şi determinată de activităţile sale de atunci. Cei care luptau dezvoltau o serie de abilităţi în acest sens, în timp ce cei care vânau dezvoltau alte dexterităţi care îi ajutau să-şi procure hrana. „Vânătorii doborau un animal cu arcul sau cu o lovitură de secure. Condiţiile de mediu şi de viaţă obligau războinicii antichităţii să dezvolte abilităţi şi capacităţi, care par extraordinare pentru omul contemporan. Istoricul Pliniu cel Bătrân spunea despre gladiatorul Athanatos, numit şi „Nemuritorul”, că era atât de puternic, încât ridica de la pământ o căruţă plină cu vase cu vin şi că putea opri dintr-o mişcare un cal de curse care alerga. Read More …
BĂTĂLIA DE LA CONSTANGALIA
BĂTĂLIA DE LA CONSTANGALIA 30 iunie 1863 După Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, prima misiune de luptă a Armatei Române unite a fost una controversată şi s-a soldat cu 17 morţi şi 48 de răniţi. În noaptea de 30 iunie 1863, un grup de circa trei sute de polonezi înarmaţi trece Dunărea în Principatele Unite, fără a informa autorităţile române, cu gând să ajungă în Polonia, unde începuse o mişcare pentru eliberarea naţională de sub puterea Rusiei. Trupele române primesc ordin să intervină. Era prima misiune de luptă a Armatei Române unite. Colonelul Călinescu şi regimentul său din Ismail, căruia i se adaugă întăriri din Galaţi şi Reni, pleacă în urmărirea intruşilor. Aceştia sunt ajunşi la Costangalia. Are loc un episod emoţionant, în care comandantul român îi cere celui polonez să depună armele şi să facă cale întoarsă; acesta răspunde că nu doreşte să se bată cu românii, ci doar să meargă în ajutorul fraţilor lor. Românii mu acceptă şi le cer să nu intre pe teritoriul tânărului stat moldo-vlah. Polonii nu se conformează şi încep ostilităţile. Raportul colonelui Călinescu, şeful Regimentului nr. 3 de linie, către comandatul Armatei, generalul Ion Emanoil Read More …
OAZA YUEYATSYUAN, SITUATA IN PUSTIUL GOBI, DIN VESTUL CHINEI
OAZA YUEYATSYUAN, SITUATA IN PUSTIUL GOBI, DIN VESTUL CHINEI Din cauza desertificarii oaza Yueyatsyuan a inceput sa se micsoreze in urma cu cativa ani, scazand cu 25 de metri in 30 de ani. In 2006, guvernul chinez a decis sa umple lacul cu apa. Lacul Semiluna este inconjurat de dune de nisip iar in 1960 avea o adancime de 5 metri. Dupa ce in anii ’90 adancimea sa a scazut la un metru chinezii au decis sa salveze oaza antica iar de atunci aceasta a inceput sa se extinda din nou. La 7 ani de la aplicarea proiectului de salvare, semiluna de apă din uriașul ocean de nisip devenise lungă de aproape 220 de metri. De la nord la sud, lacul măsura 54 de metri. Acum, lacul este aprovizionat cu apă proaspătă din belșug iar oaza e mai strălucitoare ca niciodată. Astăzi, fermecătoarea semilună de smarald a lacului Yueyaquan sporește în dimensuni de la an la an, și la fel se întâmplă cu numărul turiștilor care vin să contemple peisajul excepțional. cunoastelumearo; Stirileprotvro; ziarecom
„VEDENIA” DE LA HAGIA SOPHIA
„VEDENIA” DE LA HAGIA SOPHIA Călugărul Zisu Fasula După cum nota în anul 1905 „smeritul între monahi ZOSIMA PASCAL de la Sfânta Mănăstire Neamţu”, a trăit cândva un călugăr pe nume Zisu Fasula, care avea vedenii. Una dintre vedenii se referea chiar la Constantinopole, după cum urmează: Vedenia a V-a: Sub Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol se află o altă biserică. Şi când au luat turcii Constantinopolul de la greci (creştini), atunci, în vremea luării, slujeau preoţii cu arhiereii Sfânta Liturghie, fiind adunat şi mult popor. Aceştia, toţi, au adormit de atunci până în vremea de astăzi. Iar în vremea când se va lua de la turci Constantinopolul toţi aceia câţi sunt acolo, adormiţi, vor învia, după cum la Efes au înviat cei şapte mucenici. Şi vor întreba: unde este împăratul Constantin? Deci, în tulburare au adormit, în tulburare vor şi învia. La împăratul turc era un croitor creştin, cu numele Hristea, care făcea haine la toţi paşii şi la toţi slujitorii împărăteşti. Unul din paşi iubea foarte mult pe Hristea. Şi s-a întâmplat de s-a îmbolnăvit cel care iubea pe Hristea. Deci, auzind Hristea că este bolnav paşa, în toate zilele mergea la el ca să-l vadă, dar fiul Read More …
CÂND HIEROGLIFELE VORBESC
CÂND HIEROGLIFELE VORBESC Translaţia de la vechile scrieri simbolice către tipurile moderne de scriere se poate decela cel mai limpede în cazul scrierii egiptene arhaice: hieroglifica (în greceşte hieros: sfânt; gliphto: semn; termenul de hieroglific a fost formulat de către Clement din Alexandria). Scrierea hieroglifică era numită de vechii egipteni prin expresia „scriere a cuvântului zeului” sau „scriere a Casei Vieţii”. Vechii iniţiaţi egipteni îşi desemnau scrierea prin termenul „s s n m d w n t r”. Pentru unii exegeţi moderni, termenul de „Casă a vieţii” are sensul de „scriptorum”, adică de încăpere în care se scriau şi se copiau textele sacre în vechime. În templele egiptene, în încăperile denumite „Casa Vieţii” se ţineau sulurile de papirus, iar scribii copiau sau scriau textele sacre. Însă pentru vechii iniţiaţi egipteni încăperea din temple denumită Casa Vieţii avea ample corespondenţe cu Casa Vieţii din “ceruri”, locul în care zeii ţin “arhivele sacre”. Iniţial, scrierea hieroglifică era compusă din ideografii figurative sau semifigurative. Ulterior, au început să fie folosite pictograme simbolice la care erau adăugate anumite fonograme – elemente fonetice bine precizate. Treptat, pentru ca scrierea să fie cursivă, hieroglifica s-a transformat în scrierea numită hieratică şi, mai târziu în scrierea numită Read More …
BARCELONA – TIBIDABO
BARCELONA – TIBIDABO Barcelona – Tibidabo – Biserica Expiatori del Sagrat Cor (Biserica Sfintei Inimi) Tibidabo este un munte situat in partea de nord-vest a Barcelonei, incoronat cu Biserica Sfintei Inimi. Cu o inaltime de 512 metri, Tibidabo este cel mai inalt varf al lantului muntos Collserola care se invecineaza la nord cu orasul Barcelona. Numele (ce inseamna „Eu va voi da”) provine de la un fragment din versiunea in latina a Bibliei, in care Satana se presupune ca il duce pe Hristos in partea de sus a unui munte si ii ofera lumea cu cuvintele „Haec omnia tibi dabo si cadens adoraberis mine” (Toate acestea le vei avea daca ingenunchezi si mi te inchini). Biserica Expiatori del Sagrat Cor (Biserica Sfintei Inimi), este versiunea din Barcelona a Basilicii Sacre-Coeur din Paris. Silueta acestei cladiri impunatoare este usor vizibila din orice punct al Barcelonei. Constructia bisericii a inceput in anul 1902, dupa un proiect eclectic ce i-a apartinut lui Enric Sagnier i Villavecchia. Biserica a inlocuit o capela mai veche – prima cladire de pe Tibidabo – care fusese construita aici inca din 1886.
EGREGORII
EGREGORII Conceptul de egregor a fost introdus de scriitorul francez Victor Hugo în cartea sa Legenda secolelor. Prin egregor se înţelege o Entitate Noesică Conceptual Benefică sau, după caz, o Entitate Noesică Conceptual Malefică. Pntru unii egregorul este este o formă gând artificială, iar pentru alţii este o entitate. TEORIA CÂMPURILOR MORFOGENETICE – a fost elaborată de savantul Rupert Shaldrake, care afirma că toate sistemele vii din cosmos, inclusiv omul, sunt dirijate de câmpuri morfice sau morfogenetice; câmpurile morfogenetice (morpho – formă; genesis – naştere) se manifestă atât la nivelul celulelor unui organism, cât şi la nivelul global al membrilor societăţii. Definirea câmpurilor morfice a plecat însă pentru autorul citat, biolog de meserie, de la modelul comportamental al membrilor unei comunităţi, mai exact spus de la constatarea că atunci când un individ învaţă un comportament nou, după un timp se modifică şi câmpul cauzal al speciei respective. Această constatare a fost demonstrată în urma studiilor experiementale aplicate iniţial unor comunităţi de şoareci şi, ulterior, de maimuţe. Deşi procesul este foarte lent şi poate fi cu greu urmărit până în implicaţiile sale cele mai intime, urmarea este că dacă se repetetă un timp lung un comportament, acesta se transmite prin rezonanţă Read More …
„STATELE LUI DZYAN” – H.P. BLAVATSKY: DOCTRINA SECRETĂ
„STATELE LUI DZYAN” TEXTUL ORIGINAL: H.P. BLAVATSKY: DOCTRINA SECRETĂ „STANŢELE LUI DZYAN” COSMOGENEZA Motivaţie: între anii 1985 şi 1988, în plină „epocă de aur” am reuşit să pun mâna pe versiunea franceză a Doctrinei Secrete a Hellenei Balvatsky, prilej cu care am încercat să realizez o primă traducere a Stanţelor lui Dzyan. Totuşi franceza mea „de baltă” m-a cam trădăt, dat fiind faptul că era vorba despre un text filozofic, destul de dificil de citit chiar şi în limba română. Totuşi, pe parcursul a aproape trei ani, am încercat să realizez pentru „uz intern” o traducere a primelor patru volume din Doctrina secretă. M-au interesat în special Stanţele lui Dyzan. Anul trecut, prin septembrie, am avut surpriza să descopăr o primă traducere profesionistă în limba română a Doctrinei secrete realizată de o editură din Bucureşti (Ed. Ganesha). Evident, având la dispoziţie o traducere profesionistă, prima marea preocupare a fost să verific acurateţea propriei mele traduceri realizată cu 30 de ani în urmă. Vechea mea traducere nu este chiar atât de diferită de cea apărută la editura menţionată, deşi în unele fragmente nu prea mi-am dat notă de trecere. În fine, am corectat lacunele traducerii vechi, iar pe baza lor sunt Read More …
STÂNCA BABEI DOCHIA CEAHLĂU
ROMÂNIA FRUMOASĂ STÂNCA BABEI DOCHIA CEAHLĂU „Legendă spune că prinţesa Dochia, fiica lui Decebal, a înaintat în fruntea unui corp de oaste spre Sarmizegetusa, în ajutorul tatălui ei împresurat de legiunile lui Traian. După moartea lui Decebal, fiind înfrântă de armata lui Traian, prinţesa Dochia, cu resturile oştirii sale, s-a refugiat spre răsărit, în munţi. Fiind ajunsă de Traian, prinţesa Dochia s-a rugat la Zalmoxis să nu fie pângărită de acesta. Zalmoxis i-a ascultat dorinţa şi prinţesa Dochia a fost transformată într-o bătrână păstoriţă, cu câteva oi lângă ea. Trecând pe lângă ea, Traian a întrebat-o dacă a văzut-o pe prinţesa Dochia. Bătrâna a răspuns negativ, iar Traian a mers mai departe. De atunci, spune legenda, prinţesa Dochia a rămas să stăpânească acel ţinut.
PIATRA DE LA HIDA (SĂLAJ)
ROMÂNIA FRUMOASĂ PIATRA DE LA HIDA (SĂLAJ) (FOTO: CRISTIAN GĂNESCU) Piatra „dracului” aşa cum este denumită de către localnici, este o stâncă cu o formă destul de ciudată, care, la fel ca alte artefacte megalitice, a fost sculptată în străvechime cu un scop precis: pentru a indica faptul că acolo s-au desfăşurat evenimente dramatice din categoria „Forţă contra Forţă”; Binele a înfruntat răul şi l-a învins. Despre Piatra din localitatea Hida circula mai multe legende. Una dintre ele sustine ca in zona piatra a fost adusa de un drac, care era furios pe oamenii satului. Numitul „drac” a scapat uriasul bolovan si a fugit, speriat de cantecul de dimineata al cocosului, neputandu-si duce la capat planurile.
ARMENIŞ PIATRA SCRISĂ – STÂNCA SFINTEI TREIMI
ROMÂNIA FRUMOASĂ ARMENIŞ PIATRA SCRISĂ STÂNCA SFINTEI TREIMI Tradiţia spune că, atunci când a fost construită calea ferată Caransebeş-Orşova, în apropiere de localitatea Armeniş (25 km de Caransebeş), în urma dinamitării pentru săparea tunelului, a fost descoperită o stâncă pe care era pictată o icoană a Sfintei Treimi. Nu se ştie cu adevărat cine a pictat pe stâncă icoana Sfintei Treimi, dar mulţi oameni afirmă că nu a fost făcută de mână omenească. Există totuşi în zonă diverse istorisiri care afirmă că icoana a fost realizată de oameni drept mulţumire că Dumnezeu i-a salvat din împrejurări dramatice. Din momentul descoperirii sale, stânca pe care este pictată Sfânta Treime a primit numele Piatra Scrisă. Prima menţiune documentară despre Piatra Scrisa este pe o hartă militara austriaca din anul 1788, in care este trecută cu numele „Stanca Sfintei Treimi”. Stânca Sfintei Treimi a fost restaurată în anul 1822 de pictorul Moise Buru Scriitorul, din Caransebes. În anul 1929, Vasile Dragomir şi soţia Ana, din Slatina Mică, au ridicat acolo prima capelă în amintirea unicei lor fiice, Maria, moartă la tinereţe. Dimensiunile capelei sunt de 8 metri lungime în exterior şi 4 înălţime, iar în interior de 3,5 metri lungime, 3 lăţime Read More …
PEŞTERA BOLII
ROMÂNIA FRUMOASĂ PEŞTERA BOLII Locul unde ciudăţeniile se împletesc cu misterele şi cu istoria. La câţiva km de Petroşani, pe drumul spre Haţeg, pe partea dreaptă a drumului se află un mamelon cu înălţimea de 900 m, unde odioniară s-a aflat cetatea dacică Băniţa; singurul versant accesibil este cel de nord, acolo unde dacii au contruit un impresionant sistem de fortificaţie, un zid lung de 115 m, gros de 2 metri, după modelul arhicunoscut: Murus Dacicus. În partea de nord-est se afla cândva o poartă monumentală cu trepte de calcar încadrată de balustrade de andezit. Largimea portii la intrare este de 2,50 m, in partea opusa de 3,30 m, iar lungimea de 4,50 m. Dincolo de poartă, pe trei terese se afla cetatea. În interiorul cetăţii au fost descoperite urmele unui sanctuar dacic cu dale de piatră precum la Sarmizegetusa, temelii ale unor construcţii de lemn, un turn de veghe, o platformă de luptă. La baza mamelonului curge râul Băniţa, care se uneşte cu pârârurile Jigoreasa şi Bolii. Tot acolo se află Peştera Bolii (nume care provine de la un nobil pe nume Bolia, care, dat fiind faptul că a luptat cu turcii prin secolul al XIV-lea, a primit aceste Read More …
PHALUSUL DIN PIATRA CRAIULUI
ROMÂNIA FRUMOASĂ PHALUSUL DIN PIATRA CRAIULUI În Munţii Carpaţi, mai exact spus în Masivul Piatra Craiului, există un artefact litic gigantic, nebăgat în seamă până în prezent de nici un cercetător ce a analizat acest subiect, care are forma aproape exactă a unui phalus (penis) imens de aproape 16 metri înălţime; artefactul litic a fost descoperit în epoca modernă (dacă informaţiile pe care le am sunt exacte) de un alpinist experimentat pe nume Nae Anghelide, în anul 1975. Alpinistul Nae Anghelide a murit chiar în acel an, într-un accident produs tot în Masivul Piatra Craiului; după decesul său, un traseu marcat din Masivul Piatra Craiului a primit numele „traseul Anghelide”, iar imensul phalus din piatră a fost desemnat prin expresia „degetul lui Anghelide”. Astfel de phalusuri imense din piatră pot fi regăsite în multe alte locuri de pe suprafaţa pământului; unul din locurile cele mai cunoscute unde se află astfel de statui din piatră în formă de phalus este în aşa numita „Vale a Iubirii” din Cappadochia, Turcia de astăzi. Acolo există mai multe phalusuri de piatră ce au servit foarte probabil, aceluiaşi scop. Este demnă de o antologie a hilarului explicaţia materialistă („ştiinţifică”) ce se dă în ziua de Read More …
CETATEA RÎŞNOV – CUMIDAVA, ROSNOU SAU ROSARUM
ROMÂNIA FRUMOASĂ CETATEA RÎŞNOV – CUMIDAVA, ROSNOU SAU ROSARUM (FOTO: CRISTIAN GĂNESCU). CUMIDAVA Numele antic al Rasnovului este ,,Komidava”. fiind menţionat cu acest nume de marele geograf Ptolemeu din Alexandria Egiptului. Latinizat, toponimul a devenit ,,Cumidava”. Sub aceasta forma, el apare pe un monument din piatra din timpul împaratului roman Alexander Severus, descoperit în castrul roman aflat la 3 km. N-NV de Rasnovul contemporan. Asezarea dacica era puternic fortificata, fiind aparata de trei valuri de pamant si de trei santuri în fata lor, precum si de turnuri de piatra. În timpul celui de al doilea razboi daco-roman (105-106), cetatea dacica a fost incendiata si partial demantelata de catre romani. Dupa transformarea Daciei în provincie romana, trupele aduse în Cumidava pentru supravegherea drumului ce traversa trecatoarea Branului au ridicat un castru, mai întai de pamant, apoi de piatra. Castrul roman este situat în punctul ,,Gradiste”, la circa 500 m. sud de paraul Barsa. Sapaturile arheologice, desfasurate în mai multe campanii, au descoperit o mare diversitate de materiale romane provenite din centrele italice, dar si o mare cantitate de ceramica apartinand dacilor. Prezenta pieselor de origine dacica demonstreaza ca în sau foarte aproape de castru locuiau daci, din randul carora se pare Read More …
CHEILE POLOVRAGI
ROMÂNIA FRUMOASĂ CHEILE POLOVRAGI (FOTO: CRISTIAN GĂNESCU) Invariabil, orice basm românesc începe cu formula: “a fost odată un moş şi o babă” – sau “un împărat şi o împărăteasă” -, “că de n-ar fi nu s-ar povesti”, iar încadrarea temporală a evenimentelor descrise este destul de limpede redată: “în vremea când se băteau munţii cap în cap, când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; când se băteau urșii în coade; când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrățindu-se, când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier”. Cheile Polovragi, pe defileul Olteţului este locul unde doi munţi „se bat cap în cap”. Dintre toate teoriile lingviştilor moderni care au încercat să găsească etimologia exactă a cuvântului „polovragi”, doar cercetătorul Aurelian Sacerdoteanu a detectat sensul exact, de „câmpie vrăjită”; aşadar, etimologia cuvântului indică faptul că între cei doi munţi ai Căpăţânii ce se bat cap în cap exista cândva o „câmpie”. Ultima reminiscenţă a acestei câmpii vrăjite ce s-a ridcat odinioară deasupra solului este o plantă cu propietăţi vindecătoare denumită tot „polovragi”, ce încă mai poate fi descoperită în zonă…
CETĂŢUIA NEGRU VODĂ (CETĂŢENI-STOENEŞTI)
ROMÂNIA FRUMOASĂ CETĂŢUIA NEGRU VODĂ (CETĂŢENI-STOENEŞTI) “O perioadă de timp, date fiind incursiunile tătarilor în acea zonă, Negru Vodă a părăsit Câmpulungul şi şi-a stabilit locul de domnie într-o “reşedinţă de război”, inaccesibilă din punct de vedere militar. Această reşedinţă nu putea să fie decât Cetăţuia ce-i poartă numele, din localitatea Cetăţeni-Stoeneşti, aflată la aproximativ 17 kilometri sud de Câmpulung. Aceasta înseamnă că, o lungă perioadă a domniei sale, Negru Vodă şi-a excercitat aribuţiile domniei de la Cetatea ce-i poartă numele, de unde a desfăşurat acţiuni de gherilă asupra oştilor tătăreşti ce patrulau prin zonă. Ulterior, atunci când condiţiile politico-militare au permis, spre sfârşitul vieţii, Negru Vodă şi-a mutat scaunul de domnie de la Cetăţuia într-o nouă capitală, la Curtea de Argeş, aşa cum specifică letopiseţele. La Cetăţuia lui Negru Vodă de la Cetăţeni-Stoeneşti s-a petrecut un eveniment dramatic, care a marcat în mod tragic destinul lui Negru Vodă Cel Bătrân: soţia sa s-a sinucis aruncându-se în hău de pe o stâncă înaltă din vecinătatea cetăţuii. Legenda spune că, în timp ce Negru Vodă era plecat la război contra tătarilor, soţia lui a fost informată în mod greşit că acesta a fost ucis, astfel că, în disperare de cauză, s-a Read More …
PODUL LUI DUMNEZEU
ROMÂNIA FRUMOASĂ PODUL LUI DUMNEZEU Situat pe DJ 670 – Baia de Aramă-Drobeta Turnu-Severin (cam 19 km de Baia de Aramă) (FOTO: CRISTIAN GĂNESCU) Legenda locală spune că drcu locuia în peşteră, dar oamenii l-au rugat pe Dumnezeu să-i scape de el; atunci Dumnezeu a lovit cu palma tavanul peşterii, care s-a sfărâmat parţial. Dracul a scăpat pe partea cealaltă a peşterii şi s-a căţărat pe Dealul Peşterii, pe care a lăsat şanţuri de clacar. Podul lui Dumnezeu de lângă localitatea Ponoare este o arcadă de piatră, înaltă de 22 de metri, lungă de 30 de metri şi lată de 13 metri.
PEŞTERA MUIERII (GREŞIT A MUIERILOR)
ROMÂNIA FRUMOASĂ PEŞTERA MUIERII (GREŞIT A MUIERILOR) (FOTO: CRISTIAN GĂNESCU) A existat o CETATE A MUIERII, UN DRUM AL MUIERII, O PEŞTERĂ A MUIERII (NU A MUIERILOR cum greşit apare pe indicator, CI A UNEI SINGURE MUIERI; CINE A FOST ACEASTA, CÂND A TRĂIT, CE A STĂPÂNIT ?) MUIERE: SANSCRITĂ: MUHEREA; LATINĂ: MULIER LEGENDE: Prima legendă spune că Drumul Muierii a fost inaugurat de o femeie („muiere”) din părţile Craiovei, care a dorit să ajungă undeva prin judeţul Gorj (Gorj: Ţinutul Jiului de sus; Dolj : Ţinutul Jiului de jos), în apropiere de Peştera Muierii, fără a trece vreo apă mai mare. Şe ştie că în vremurile trecute, existau prea puţin vaduri peste râuri, astfel că era imperios necesar de a ajunge în condiţii optime, pe drum uscat, într-un loc mai depărtat, fie cu turmele de oi sau bovine, fie cu căruţa. A doua legendă a fost furnizată, aşa cum a fost menţionat, de Marele Dicţioar Geografic coordonat de George Ioan Lahovari, în volumul al doilea, la pagina 412 „Dealul Muierii ce se întinde din Muntele Păpuşa de la N la S, străbătând plaiul Vulcan, plasa Amaradia şi plasa Gilortului în părţile lor de est, formând hotar despărţitor între Read More …
CETATEA POENARI
ROMÂNIA FRUMOASĂ CETATEA POENARI (FOTO: CRISTIAN GĂNESCU) Cetatea Poenari se află la 27 de km de Curtea de Argeș, la intrarea pe Transfăgărăşan, cu 4 km înainte de Barajul Vidraru (lângă satul Căpățîneni). Cetatea se află la altutudinea de 850 de metri, iar cel ce doreşte să o viziteze trebuie să urce 1480 de trepte. Cetatea Poenari a fost construită de Negru Vodă în secolul 13. După cutremurul din 1446, care a afectat-o aproape total, Vlad Țepeș descoperă locul și decide să o reconstruiască; sursele istorice afirmă că reconstruirea cetăţii a început zece ani mai târziu, în 1456. Referitor la Vlad Ţepeş s-au ţesut mai multe legende; una dintre ele, destul de veridică, afirmă că pentru reconstruirea cetăţii, Vlad i-a pus la muncă pe toţi cei care complotau împotriva lui, în frunte cu boierii trădători. Auzind de planurile lor, Vlad şi-a trimis oamenii să-i captureze pe boierii strânşi într-o biserica, în ziua de Paşte. Aceştia au fost obligaţi să meargă pe jos 100 de Km, până la Curtea de Argeş şi de acolo până la Cheile Argeşului. Acolo, îi aştepta Vlad care, ridicând buzduganul le-a dat sentinţa: “Boieri şi coconi, jupâni şi jupâniţe, voi care mi-aţi urzit moartea în iatacurile Read More …
URIAŞII DE PE CEAHLĂU
ROMÂNIA FRUMOASĂ URIAŞII DE PE CEAHLĂU CHIPURI SĂPATE ÎN STÂNCĂ O legenda povestită în anul 1827 de Moş Grigore Răduţu învăţătorului Gheorghe Baltă menţionează că pe Ceahlău a trăit odinioară un popor de uriaşi, „grozav de înalţi şi de tari” şi că într-o iarnă, datorită unei molime, au pierit toţi uriaşii în afara unui băiat şi a unei fete. Cei doi copii de uriaşi au decis să construiască câte un turn din lespezi de piatră, „pentru a fi şi ei văzuţi de oamenii de la soare răsare”. „Şi aşa au tot cărat lespezi şi stânci; băiatul a ridicat un turn mai mare şi mai lat, iar fata unul mai mic, după puterile ei” – mai spune legenda povestită în anul 1827 de Moş Grigore Răduţu (25). În cele din urmă, mai spune legenda, „când îşi schimbă codrul faţa verde”, a trăznit în pereţii muntelui, iar atunci „nori de zloată şi de gheaţă s-au revărsat din înaltul muntelui”, strivindu-i pe cei doi uriaşi. Oamenii le-au zidit mormântul acolo unde i-au găsit, aducând şi o toacă pe care au înţepenit-o acolo, pe vârful cel mai înalt. Şi de atunci, în fiecare an, oamenii vin de prin împrejurimi pentru a face „o slujbă Read More …
PIATRA TEIULUI
ROMÂNIA FRUMOASĂ PIATRA TEIULUI (FOTO: CRISTIAN GĂNESCU) O stâncă megalitică interesantă este Piatra Teiului (sau Piatra Dracului, cum mai este denumită de către localnici) – cea mai cunoscută stâncă din judeţul Neamţ poate fi admirată acolo unde lacul de acumulare „Izvorul Muntelui” îşi închide luciul apei. Acolo se întâlnesc cele 4 drumuri care vin dinspre Moldova şi Transilvania, având ca punct comun viaductul Poiana Largului, înconjurat de măreţele piscuri ale Ceahlăului. Alecu Russo: „În timpuri de demult, Dumnezeu se jălui diavolului de orbirea oamenilor, de stricăciunea tuturor de sus până jos, de minciună, de lene şi făţărnicie – căreia boierii îi zic „politeţă” – de neruşinarea femeilor, de zgârcenie şi destrăbălare, de îngâmfarea care se reazimă nu pe destoinicie, ci pe parale. Drept pedeapsă, diavolul propune să aducă potopul asupra oamenilor. După ce ajung la învoială, satana, desfăşurându-şi aripile, îşi dădu drumul în văzduh… În vremea asta, pe malul drept al Bistriţei, deasupra Buhalniţei, pe piscul grohotişului, un cioban deşteptat de furtună îşi aţâţa focul ca să-şi usuce opincile. Un câine de la stână, mânios, porni o plângere grozavă de urlete, cuprins ca de o cumplită spaimă. Răsunetul tremurător se deşteaptă în munţi: din râpă în râpă vuietul se prelungi. Read More …
DOLOMIŢII
Dolomiții Dolomiții (ital. Dolomiți, lad. Dolomites) sunt un lanț muntos situat la sud de Alpii Calcaroși, ei aparținând de Alpii Calcaroși din Sud. Dolomiții se întind pe teritoriul regiunilor din Tirolul de Sud, Trient, (Trentino-Alto Adige) și Veneției (Veneto), căt și provinciile Belluno și Trentin în Italia de Nord. De la data de 26 iunie 2009 sunt declarați patrimoniu mondial al UNESCO. Traseele turistice cu locuri mai renumite: Cortina d’Ampezzo, St. Ulrich, Seiseralm, Arabba, Wolkenstein, Kurfar in Gadertal, San Martino di Castrozza in Primörtal și Canazei in Fassatal. Limitele Munților Dolomiți sunt controversate. După datele mai recente Dolomiții sunt delimitați în nord de Valea Pustertal, în est prin Sexten, șaua Kreuzberg (Kreuzbergsattel) și Piave, în sud din nou de Piave, linia Feltre-Genebe/Enego și die Val Sugana, și în vest sunt delimitați prin văile Etsch și Eisack. In prezent sunt considerați văile și munții situați la est de Piave și anume : Val Montanaia, Cima dei Preti, Monte Duranno sau Col Nudo, ce aparțin azi de Dolomiți. In Dolomiți s-a vorbit limba latină, mai târziu prin separarea Tirolului și anexarea de catre Trentino în timpul Sfântului Imperiu Roman locuitorii autohtoni bauwarici au fost în perioada evului mediu, în partea de Read More …
WALLACE HENRY HARTLEY TITANIC
ISTORIA VIOLONCELISTULUI WALLACE HENRY HARTLEY (6.2.1878 – 14.04 .1912),ULTIMUL ȘEF DE ORCHESTRĂ DE PE RMS TITANIC, CARE A CONTINUAT SĂ CÂNTE PÎNĂ LA SCUFUNDAREA PACHEBOTULUI. Este o scenă în filmul Titanic al lui James Cameron (1997), care mi-a atras atenţia. Titanicul se scufundă, iar orchestra cântă pe punte. M-am documentat, iar rezultatul este mai mult decât surprinzător. Această scenă s-a petrecut în realitate în acea noapte fatidică a anului 1912. Protagonistul principal a fost violoncelistul Wallace Henry Hartley (6.2.1878 – 14.04 .1912), care a fost șeful de orchestră de pe RMS Titanic. După ce Titanicul a lovit aisbergul și a început să se scufunde, Wallace Henry Hartley şi membrii trupei sale au început să cânte pentru a ajuta la menținerea calmului pasagerilor şi a echipajului. Mulți dintre supraviețuitori au spus că el și trupa sa au continuat să cânte până la capăt. Nici unul dintre membrii trupei nu a supraviețuit scufundării Titanicului, iar povestea lor a devenit o legendă. Un supraviețuitor a afirmat că i-a văzut pe Wallace Henry Hartley (foto medalion) și trupa lui în picioare pe punte, în apropiere de intrarea în scara mare, cu câteva secunde înainte de scufundarea vaporului. Ultima melodie cântată a fost „Nearer, Read More …
URSUL WOJTEK, SOLDAT POLONEZ ÎN CEL DE AL DOILEA RAZBOI MONDIAL
URSUL WOJTEK, SOLDAT POLONEZ ÎN CEL DE AL DOILEA RAZBOI MONDIAL După invadarea Poloniei de către Germania – la vest şi mai târziu de către Uniunea Sovietică – la est, guvernul polonez a părăsit Varşovia, dar a continuat să lupte din exil. După ce nemţii au atacat Rusia, sovieticii au decis să elibereze prizonierii de război polonezi, care mai apoi au început să se regrupeze şi să formeze o armată. În aprilie 1942, o parte dintre aceste unităţi poloneze au ajuns în Persia şi au traversat o zonă muntoasă pentru a ajunge în Egipt şi Palestina şi a se alătura armatei britanice. În timpul traversării munţilor, un grup de soldaţi au dat de un ciobănaş iranian care avea un pui de urs brun sirian, recuperat după ce mama acestuia fusese împuşcată. Mâncarea era greu de găsit, aşa că băiatul a fost de acord să le dea soldaţilor puiul de urs în schimbul câtorva conserve cu carne. I-au dat numele Wojtek, care însemna „războinicul”. Ursul Wojtek a devenit la început un membru neoficial al companiei 22 Transport a Diviziei de Artilerie din Corpul II Polonez. Când compania a fost relocată în Irak,apoi în Siria, Plaestina şi Egipt, Wojtek a mers Read More …