Categorie: 9.4 &#8211; BLOG

CEA MAI VECHE STEMĂ A ŢĂRII ROMÂNEŞTI Cea mai veche stemă a Ţării Româneşti: pasărea Phoenix cu Crucea în cioc (pasărea care a renăscut din propria ei cenuşă – în cazul de faţă prin Cruce), în registrul superior Soarele şi Luna ( şi Ursa mare cu 9 stele?), iar în registrul inferior trei stânci în formă de altare (Babele ?) din care iese foc. Cf. Pravila tipărită la Govora – 1640. Cf. Bianu si Hodoş, Bibliografia românescă veche vol 1; pag 231. (CG)

DARWIN – 10 – POTOPUL

6 septembrie 201822 noiembrie 2020 Cristian Ganescu

SECŢIUNEA: DE PRIN LUME ADUNATE POTOPUL – O PERSPECTIVĂ ȘTIINȚIFICĂ Potopul din vremea lui Noe a marcat un uriaş hiatus între lumea originară, a creaţiei lui Dumnezeu şi lumea pe care o cunoaştem astăzi. După potop s-a modificat totul. Efectele potopului au fost devastatoare, marcând sfârşitul civilizaţiei ce se formase anterior. În răstimpul potopului s-a produs formarea munţilor şi configurarea continentelor, care au ajuns să arate precum în ziua de astăzi. Cu privire la toate aceste aspecte Henry M. Morris este foarte categoric: „despicarea simultană a tuturor izvoarelor adîncului celui mare sugerează nu numai năvălirea unor mari mase de ape înmagazinate anterior, ci şi a unor revărsări gigantice, precum şi mişcările tectonice adiacente, de proporţii inimaginabile. Întregul eveniment a fost un cataclism atît de unic şi de indescriptibil încît sfidează aproape orice încercare de a descifra toate fenomenele ce trebuie să fi fost implicate. Biblia ne spune însă că uneia din cele mai importante întrebări ale geofizicii, şi anume chestiunea orogeniei, despre unde şi cînd s-au format munţii, trebuie să i se răspundă concret în lumina marelui potop. Desigur, au existat munţi în lumea creată la origine, dar ei erau de o înălţime relativ mică, şi cu pante line, şi Read More …

DARWIN – 11 – BIG BANG

6 septembrie 201822 noiembrie 2020 Cristian Ganescu

SECŢIUNEA: DE PRIN LUME ADUNATE TEORIA BIG BANGULUI NU ARE NICI O BAZĂ ŞTIINŢIFICĂ Excalibur … teoria big-bangului nu are nici o bază ştiinţifică; mai mult decât atât, contrazice legile termodinamicii, astfel că poate fi considerată doar speculaţie filosofică, nu ştiinţă, aşa cum s-a afirmat de atâtea ori până în prezent. „Este bine să notăm – afirmă Henry M. Morris – în această etapă implicaţiile primei legi şi ale celei de a doua legi a termodinamicii cu privire la originea universului. Trebuie să se sublinieze că aceste două legi sunt legi ştiinţifice dovedite, dacă există aşa ceva în ştiinţă. Ele au fost testate, măsurate şi confirmate experimental, de mii de ori, atît în sisteme extrem de mari cât şi în sisteme extrem de mici, şi nici un om de ştiinţă nu se îndoieşte de deplina lor aplicabilitate în coordonatele spaţiu-timp accesibile nouă. De aceea implicaţiile cosmice ale acestor două legi sunt profunde”. (25) Aşadar, premisa principală de la care porneşte Henry M. Morris este că prima lege a termodinamicii (legea conservării energiei) şi a doua lege a termodinamicii (legea decăderii energiei), contrazic flagrant presupusa teorie a big-bang-ului promovată de realismul industrial. Prima lege a termodinamicii, afirmă autorul citat, “afirmă că Read More …

MINUNI ALE LUMII ANTICE: PETRA ORAŞUL DIN PIATRĂ

MINUNI ALE LUMII ANTICE PETRA ORAŞUL DIN PIATRĂ FOTO CRISTIAN GĂNESCU Petra, Oraşul din Piatră, se află la poalele Muntelui Hor, de-a lungul părţii de est a Văii Arbah („Wadi Araba”) ce se întinde de la Marea Moarta şi pâna la Golful Aqaba . (op cit -1) Intrarea în Petra se face printr-un defileu îngust de 1, 2 km denumit Siq: Săgeata. Uneori defileul se îngustează până la 4-5 metri, alteori se lărgeşte până la 12 metri; înălţimea sa depăşeşte de multe ori 40 metri. Culoarea predominantă a canionului şi a oraşului săpat în stâncă este trandafiriul, motiv pentru care Petra a primit numele Oraşul Trandafiriu. Chiar la ieşirea din defileu se înalţă cea mai celebră construcţie din Petra: Trezoreria („Al Khazneh”). Peretele de stâncă a fost cioplit prin tehnici avansate, probabil de sus în jos cu ajutorul unor rampe mobile. Faţada rezultată, o sculptură de 43 metri înălţime şi 30 de metri lăţime, este spectaculoasă: o intrare impunătoare demnă de un uriaş; la etajul inferior se află şase coloane corintice, iar la etajul superior se află trei colonade şi două nişe decorate cu siluete de amazoane. Două statui, pe care arheologii le-au identificat ca fiind ale lui Castor Read More …

BULGARIA ROMÂNEASCĂ

A DOUA ROMÂNIE: ROMÂNIA DE DINCOLO DE DUNĂRE FOTO: CG şi (parţial) RP. FOTOGRAFII REALIZATE LA KAZANLÎK ÎN VALEA REGILOR TRACI, LA BELOGRADCHIK ŞI LA MADARA FOTO: locaţii 1- Kazanlâk – Valea trandafirilor – Mormintele regilor traci; 2 – Belogradchik – Cetatea; 3 – Madara / Călăreţul de la Madara / posibil imaginea Hanului Krum (802–814 după Hristos), basorelief de 32 metri înălţime realizat pe un perete de stâncă de 100 m. (Notă: pentru această variantă am mixat fragmente din cărţile deja publicate “Dacia primordială”; “Rohmanii din ostroavele albe”; “Dinastia Negru Vodă”; “Craiova perla Valahiei”, precum şi din texte inedite, nepublicate încă, deja scrise pentru câteva din cărţile mele viitoare. În cazul textelor inedite, redactarea este minimă, drept pentru care este posibil ca în viitor aceste texte să fie modificate în funcţie de parametrii pe care-i voi stabili în momentul unificării textelor şi integrării într-o carte coerentă.) PREAMBUL Pe teritoriul Bulgariei de astăzi se află nenumărate vestigii ale strămoşilor noştri daco- geto-carpo-traci, pe care vecinii noştri de la sudul Dunării îi consideră strămoşii lor. Adevărul istoric este că bulgarii de astăzi nu existau în vremea în care, la sudul Dunării, strămoşii poporului român construiau artefacte impresionante. În această vară am Read More …

Imnul Creaţiei din Rig Veda / Mihai Eminescu Scrisoarea I

Imnul Creaţiei din Rig Veda Mihai Eminescu Scrisoarea I Imnul Creaţiei, cap 10; cântul 129 din Rig Veda: Atunci nici Nefiinta n-a fost si nici Fiinta Caci nu era nici spatiu, nici cer si nici stihie. Avea stapan si margini pe-atunci Universul? Avea adanci prapastii? Dar mare? Nu se stie. N-a fost nici Nemurire, caci Moartea nu-ncepuse. Nu se nascuse noapte, caci nu fusese zi. Nici vant n-a fost sa bata acele inceputuri, Insa ceva in lume- Universul- se ivi. Era-nvelit in noapte adanca Universul: Ocean de intuneric pierdut in noapte lui. Dar ca-ntr-o carapace, ascuns in invelisuri, Ceva- nascu prin forta din chinul focului. Si iata cum, Intaiul- ivit din inceputuri, Un sambure: Iubirea- samanta a lumii, Pe care inteleptii-n inima il gasira, Trecand din Nefiinta-n a Vietii radacini. Ei masoara lumea in curmezis cu sfoara, – Ce-a fost acolo-n hauri? Dar jos ce s-a-ntamplat? Ca purtatori de gemeni pornira oarbe forte, Care prin sine insesi de sus s-au scuturat. Dar care minte oare fu-n stare sa priceapa, Creatiunea insasi de unde-a inceput? Poate aceia zeii isi zamislisera neamul, Dar cine va sa spuna din cine s-au nascut? Doar El, acela care porni Creatiunea, El, cel ce-o priveste din Read More …

DAOI – LUP SAU LUMINĂ?

SECŢIUNEA: DE PRIN LUME ADUNATE DAOI – LUP SAU LUMINĂ? Teoria conspiraţiei nu poate fi negată în totalitate, tot astfel cum nu poate fi negată în totalitate nici teoria coincidenţelor. Iar dacă teoria conspiraţiei nu poate fi negată în totalitate, înseamnă că în viitor trebuie să ne aşteptăm la surprize mari, căci dacă într-adevăr există o conjuraţie puternică ce se opune cunoaşterii de către opinia publică a unor informaţii cu privire la daci, înseamnă că aceste informaţii sunt extrem de fierbinţi şi pot aduce atingere sistemului actual de valori şi de înţelegere a lumii promovat de puternicii zilei. De fapt, în ziua de astăzi, puternicii zilei au devenit, sunt şi rămân puternici datorită faptului că au creat un sistem de valori şi de înţelegere a lumii ce le permite să rămână la putere. Cât priveşte denumirea propriu-zisă de daci, încă se mai poartă discuţii. Bazându-se pe informaţiile furnizate de autorii antichităţii, majoritatea cercetătorilor moderni a presupus că denumirea străveche a daco-geţilor a fost daoi, care ar deriva din termenul indoeuropean dhawo-s sau dhau-ko-s, care înseamnă „lup”, fie din termenul dhau – care înseamnă „a sugruma”. Unii cercetători au mai adus în discuţie formele davus, dakoi, daos şi dauna, care, în Read More …

POLOVRAGI

POLOVRAGI Invariabil, orice basm românesc începe cu formula: “a fost odată un moş şi o babă” – sau “un împărat şi o împărăteasă” -, “că de n-ar fi nu s-ar povesti”, iar încadrarea temporală a evenimentelor descrise este destul de limpede redată: “în vremea când se băteau munţii cap în cap, când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; când se băteau urșii în coade; când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrățindu-se, când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier”. Cheile Polovragi, pe defileul Olteţului este locul unde doi munţi ai Căpăţânii „se bat cap în cap”. Dintre toate teoriile lingviştilor moderni care au încercat să găsească etimologia exactă a cuvântului „polovragi”, doar cercetătorul Aurelian Sacerdoteanu a detectat sensul exact, de „câmpie vrăjită”; aşadar, etimologia cuvântului indică faptul că între cei doi munţi ai Căpăţânii ce se bat cap în cap exista cândva o „câmpie”. Ultima reminiscenţă a acestei câmpii vrăjite ce s-a ridcat odinioară deasupra solului este o plantă cu propietăţi vindecătoare denumită tot „polovragi”, ce încă mai poate fi descoperită în zonă… Nu întâmplător, în Peştera Plovragi şi-a găsit cândva Zalmoxis un locaş potrivit pentru a-şi iniţia Read More …

PEŞTERA MUIERII (GREŞIT A MUIERILOR; A FOST A UNEI SINGURE MUIERI)

PEŞTERA MUIERII (GREŞIT A MUIERILOR; A FOST A UNEI SINGURE MUIERI) A existat o CETATE A MUIERII, UN DRUM AL MUIERII, O PEŞTERĂ A MUIERII (NU A MUIERILOR cum greşit apare pe indicator, CI A UNEI SINGURE MUIERI; CINE A FOST ACEASTA, CÂND A TRĂIT, CE A STĂPÂNIT ?) MUIERE: SANSCRITĂ: MUHEREA; LATINĂ: MULIER LEGENDE: Prima legendă spune că Drumul Muierii a fost inaugurat de o femeie („muiere”) din părţile Craiovei, care a dorit să ajungă undeva prin judeţul Gorj (Gorj: Ţinutul Jiului de sus; Dolj : Ţinutul Jiului de jos), în apropiere de Peştera Muierii, fără a trece vreo apă mai mare. Şe ştie că în vremurile trecute, existau prea puţin vaduri peste râuri, astfel că era imperios necesar de a ajunge în condiţii optime, pe drum uscat, într-un loc mai depărtat, fie cu turmele de oi sau bovine, fie cu căruţa. A doua legendă a fost furnizată, aşa cum a fost menţionat, de Marele Dicţioar Geografic coordonat de George Ioan Lahovari, în volumul al doilea, la pagina 412 „Dealul Muierii ce se întinde din Muntele Păpuşa de la N la S, străbătând plaiul Vulcan, plasa Amaradia şi plasa Gilortului în părţile lor de est, formând hotar despărţitor între Read More …

FÂNTÂNA DE LA MĂNĂSTIREA COZIA

FÂNTÂNA DE LA MĂNĂSTIREA COZIA CU TOATE CĂ MAI VIZITASEM MĂNĂSTIREA COZIA, AM AFLAT CU SURPRINDERE CĂ ACOLO SE AFLĂ O FÂNTÂNĂ (O VĂZUSEM ÎN VIZITELE ANTERIOARE !), PE CARE SE AFLAU CÂTEVA BASORELIEFURI CARE REPREZENTAU MAI MULTE CAPETE DE OAMENI; CIUDAT LA ACESTE CAPETE DE OAMENI ESTE CĂ REPREZINTĂ O TIPOLOGIE ETNICĂ DIFERITĂ DE CEA A ROMÂNILOR DE ASTĂZI. AŞA CĂ M-AM DUS SĂ LE VĂD ! EVIDENT CĂ AM DESCOPERIT FÂNTÂNA (ŞI UN ORB O PUTEA DESCOPERI CĂCI ESTE ÎN FAŢA BISERICII COZIA), DAR NU AM DESCOPERIT BASORELIEFURILE. PE CÂND MĂ GÂNDEAM CĂ „LE-AU FURAT ŞI PE ASTEA”, M-AM SPRIJINIT CU COATELE DE PERVAZUL FÂNTÂNII, IAR OCHII MI-AU ALUNECAT ÎN JOS. IATĂ CE AM OBSERVAT: BASORELIEFURILE ERAU ÎN INTERIORUL FÂNTÂNII, NU ÎN EXTERIOR (FOTO: CRISTIAN GĂNESCU).

PIRAMIDA PIERDUTĂ A LUI DJEDEFRA

6 septembrie 201822 noiembrie 2020 Cristian Ganescu

PPIRAMIDA PIERDUTĂ A LUI DJEDEFRA (Abu Roash) Zahi Hawass – secretar general al Consiliului Suprem pentru Antichitati al Egiptului, director al operatiunilor de excavare şi custode al tuturor antichitatilor din Egipt- vorbeşte pentru prima oară în public despre piramida „secretă”, aflată într-o zonă militarizată de lângă vechea capitală a Egiptului antic, Memphis, în care „civilii” nu au acces; situată la 8 km nord de marea piramidă de la Giza: piramida pierdută lui Djedefra-Abu Roash; Djedefra a fost faraon al Egiptului antic (Dinastia a 4-a), succesor și fiul lui Khufu, mama lui nefiind cunoscută; S-a căsătorit cu sora sa vitrgă Hetepheres; a avut și o altă soție, pe Khentet-en-ka cu care a avut (ce puțin) trei fii, Setka, Baka și Hernet și o fiică. Lista Regilor din Turin îl creditează cu o domnie de opt ani, dar cel mai mare număr ca ani de domnie ai acestuia este anul 11 al numărării vitelor (aceasta ar însemna că Djedefra a condus pentru cel puțin unsprezece ani – dacă numărarea vitelor se făcea anual sau 21 ani in caz că aceasta se făcea bienal). Djedefra a fost primul ce a folosit titlul de „Fiu al lui Ra”, ceea ce dovedește creșterea influenței Read More …

BUCEGI – ŞARPELE

BUCEGI – ŞARPELE PE PLATOUL BUCEGILOR LA 2200 M ALTITUDINE SE AFLĂ MAI MULTE ARTEFACTE LITICE: ŞARPELE, SFINXUL ŞI BABELE (BABELE MARI ŞI BABELE MICI) ; ASTĂZI FACEM CUNOŞTINŢĂ CU „ŞARPELE” UN ŞARPPE IMENS CARE PRIVEŞTE PESTE UMĂR; OARE UNDE PRIVEŞTE?. ACEST ŞARPE FIGURA SUB O ALTĂ FORMĂ PE STEAGUL DACILOR DE LA SARMIZEGETUSA REGIA. ŞERPII DE ACEST TIP (DENUMIŢI APOI DRAGONI) AU FOST CONSIDERAŢI CEI MAI VECHI ZEI. EI AU APĂRUT CU MULT TIMP ÎNAINTEA CREAŢIEI PRIMULUI OM. ORICUM , SOLOMONARII ŞTIAU MAI MULTE DESPRE EI. ARTEFACTELE LITICE DE PE PLATOUL BUCEGILOR N-AU FOST SCULPTATE TOATE ÎN ACELAŞI TIMP. ŞARPELE A FOST ÎNSĂ PRIMUL, A URMAT, SFINXUL, IAR APOI BABELE. ŞARPELE DE PE PLATOUL BUCEGILOR SEAMĂNĂ CU ŞARPELE GLYCON DESCOPERIT LA TOMIS. CF CARTEA „ROHMANII DIN OSTROAVELE ALBE” EDIŢIA A DOUA: „Reprezentarea şarpelui Glycon descoperit la Tomis are o înfăţişare relativ asemănătoare cu gigantica statuie de şarpe încolăcit de pe platoul Bucegi, care formează împreună cu Sfinxul şi Babele un complex megalitic unitar din punct de vedere tematic; botul celor doi şerpi este uşor alungit, seamănând oarecum cu un bot de oaie. Şi mai interesant de remarcat este faptul că şerpii menţionaţi sunt asemănători cu cel reprezentat pe stindardul Read More …

SCHELETUL UNEI CREATURI JUMĂTATE OM, JUMĂTATE FELINĂ DESCOPERIT ÎN MAREA PIRAMIDĂ

SCHELETUL UNEI CREATURI JUMĂTATE OM, JUMĂTATE FELINĂ DESCOPERIT ÎN MAREA PIRAMIDĂ DIN EGIPT În anul 2013 a apărut un articol în publicaţia „The National Reporter”, cu titlul SCHELETUL UNEI CREATURI JUMĂTATE OM, JUMĂTATE FELINĂ DESCOPERIT ÎN MAREA PIRAMIDĂ DIN EGIPT Acum trei ani, o echipă de arheologi egipteni a scos la lumină rămășițele unei ființe cu corp de pisică și craniu de om. Scheletul, perfect prezervat, a fost găsit la intrarea unei camere ascunse, care fusese recent descoperită în partea superioară a Piramidei lui Keops. Acesta ar fi fost ulterior expus în Muzeul național de istorie din Cairo. Această știre a fost dată publicității la scurt timp după eveniment, de către publicația The National Reporter. Iată ce relatau reporterii americani pe 19 decembrie 2009: «Oameni de știință din lumea întreagă au ajuns în Egipt, pentru a studia ciudatul schelet, multora dintre ei nevenindu-le să creadă că e real. „Cunoaștem faptul că egiptenii antici erau, printre altele, și taxidermiști desăvârșiți. Ceea ce vedem acum este cel mai probabil una din creațiile lor, menită să sperie eventualii hoți”, ne spune dr. Jason Hendley, de la Universitatea Oxford. Unii dintre cercetătorii care s-au aflat la fața locului împărtășesc opinia dr. Hendley, în timp Read More …

POROLISSUM – DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ

DESCOPERIRE EXCEPŢIONALĂ LA POROLISSUM: O CĂRĂMIDĂ INSCRIPŢIONATĂ CU VECHILE SIMBOLURI CREŞTINE Preluare articol de Andreea Vilcovschi – CITAT: „Cercetarea unui sit arheologic situat în apropierea Complexului Porolissum a scos la iveală detalii importante care răstoarnă teoriile specialiştilor celor care au studiat zona în deceniile precedente. Noile cercetări efectuate de către Ioan Bejinariu şi Dan Băcueţ-Crişan, arheologi de la Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, au condus spre o teorie nouă, răsturnând, astfel, concluziile studiilor anterioare. Descoperirile făcute în ultimii trei ani de către cei doi specialişti sălăjeni dovedesc că aşezarea din această zonă a judeţului este cu mult mai veche decât au susţinut cei care au investigat locul în urmă cu câteva decenii. Potrivit lui Ioan Bejinariu, cercetator arheolog specialist în epoca bronzului şi prima epocă a fierului, situl reprezintă o fortificaţie ce se întinde pe 7 hectare, amplasarea ei strategică permitându-i să deţină un control relativ asupra Porţii Meseşene, cea mai importantă trecătoare din nordul Transilvaniei, ce lega Transilvania propriu-zisă de zonele vestice, dinspre Ungaria. Primele informaţii au apărut încă din timpul observaţiilor făcute la suprafaţă, cei doi cercetători constatând că au de-a face cu un sit arheologic destul de complex. Astfel, vestigiile nu constau doar în respectiva Read More …

POTOPUL DE LA MAREA NEAGRĂ

POTOPUL DE LA MAREA NEAGRĂ (Al doilea „potop”, care nu trebuie confundat cu potopul din vremea lui Noe) În acea perioadă de timp configuraţia geografică a Europei era întrucâtva diferită de cea actuală. În partea central şi estică a continentului european existau trei mări interioare destul de întinse. Prima mare interioară era situată pe teritoriul unde astăzi se află Câmpia Panonică (mare parte din teritoriul Austriei şi Ungariei de astăzi); unii savanţi moderni au denumit această întindere de ape Marea Panonică; alţi analişti au preferat denumirea Lacul Panonic, considerând că întinderea de ape avea dimensiuni prea mici pentru a fi denumită mare. A doua mare interioară se afla pe teritoriul actual al României, mai exact spus în zona sudică a României. În linii generale, pe axa vest-est, întinderea de ape începea în zona Cazanelor-Porţile de Fier şi se termina aproape de Balta Brăilei, iar pe axa sud-nord, întinderea de ape începea aproape de actuala matcă a Dunării şi se termina aproape de poalele Munţilor Carpaţi. Pe teritoriul României apele înconjurau aşadar Carpaţii Occidentali, Meridionali şi o parte din cei Orientali ca un inel. Munţii Carpaţi, care pe atunci erau mult mai înalţi în raport cu cota zero a Oceanului planetar, Read More …

RECONSTRUCŢIA FACIALĂ A CHIPULUI LUI MIHAI VITEAZUL

SECŢIUNEA: DE PRIN LUME ADUNATE RECONSTRUCŢIA FACIALĂ A CHIPULUI LUI MIHAI VITEAZUL După cum afirmă situl PRESS ONE, „proiectul de reconstrucție facială a unui personaj istoric real din timpuri îndepărtate este fără precedent în spațiul muzeal românesc…Pornind de la rezultatul studiului reconstrucției carnației, a fost realizat un nou model de portret cu bust, de această dată apelându-se la tehnicile și materialele moderne, folosite cu precădere în industria cinematografică pentru modelarea fizionomiei personajelor. Modelarea epidermei a fost realizată într-o tehnică hiper-realistă, în cele mai mici detalii. S-a ținut cont de vârstă, rasă și mediul în care a trăit domnitorul. Materialul final din care este realizată lucrarea este un latex ce a permis pigmentarea tenului și, ulterior, inserarea firelor de păr natural. Ca modificare majoră adusă proiectului inițial, s-au adăugat proteze oculare și veșminte princiare (cucă, caftan și mantie)”, explică sculptorul Radu Panait în descrierea lucrării. Etapele reconstruirii chipului lui Mihai Viteazul. Plus gravuri de epocă cu imaginea sa:Pentru tânărul artist, acest proiect, la care a lucrat doi ani, a reprezentat o premieră. I-au fost de mare folos cunoștințele de anatomie și studiile de la Universitatea de Artă, urmate de un masterat la Carrara, în Italia. Radu Panait a început Read More …

PIATRA CRAIULUI: „DEGETUL” LUI ANGHELIDE

SECŢIUNEA: DE PRIN LUME ADUNATE PIATRA CRAIULUI: „DEGETUL” LUI ANGHELIDE în Munţii Carpaţi, mai exact spus în Masivul Piatra Craiului, există şi în ziua de astăzi un artefact litic gigantic, nebăgat în seamă până în prezent de nici un cercetător ce a analizat acest subiect, care are forma aproape exactă a unui phalus (penis) imens de aproape 16 metri înălţime; artefactul litic a fost descoperit în epoca modernă (dacă informaţiile pe care le am sunt exacte) de un alpinist experimentat pe nume Nae Anghelide, în anul 1975. Alpinistul Nae Anghelide a murit chiar în acel an, într-un accident produs tot în Masivul Piatra Craiului; după decesul său, un traseu marcat din Masivul Piatra Craiului a primit numele „traseul Anghelide”, iar imensul phalus din piatră a fost desemnat prin expresia „degetul lui Anghelide”. Astfel de phalusuri imense din piatră pot fi regăsite în multe alte locuri de pe suprafaţa pământului; unul din locurile cele mai cunoscute unde se află astfel de statui din piatră în formă de phalus este în aşa numita „Vale a Iubirii” din Cappadochia, Turcia de astăzi. Acolo există mai multe phalusuri de piatră ce au servit foarte probabil, aceluiaşi scop. Este demnă de o antologie a hilarului Read More …

SÂNTANA – ARAD CETATE VECHE DE 3500 DE ANI, MAI MARE DECÂT TROIA

SÂNTANA – ARAD CETATE VECHE DE 3500 DE ANI, MAI MARE DECÂT TROIA După cum afirmă jurnalistul Daniel Ștefanîntr-un articol pentru „Playtech”, „o echipă de arheologi români și germani a făcut o nouă descoperire în județul Arad, unde a fost scoasă la lumină o cetate antică, de proporții gigantice. Locația sitului arheologic este în localitatea Sântana, din județul Arad, iar cetatea despre care acum s-au aflat mai multe detalii ar avea o vechime de 3.400 de ani, deci datează din Epoca Bronzului. Arheologii au numit construcția antică Cetatea Veche și se pare că se întinde pe o suprafață de aproape 90 de hectare, o caracteristică impresionantă pentru o cetate antică din acea perioadă. Primele săpături la acest sit arheologic au început prin 2009, dar se știe de existența unei cetăți de mai multe decenii. Lucrării arheologice s-au intensificat abia în urmă cu doi ani, bineînțeles, tot sub imboldul străinilor.Cel care conduce operațiunea de cercetare este profesorul german Rüdiger Krause, de la Universitatea Goethe din Frankfurt, și care a lucrat alături de profesorul Florin Gogâltan, de la Institutul de Arheologie și Istorie a Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca. Fiecare a întrunit câte o echipă de cercetare și împreună au ajuns Read More …

PEŞTERA BOLII

19 august 20185 ianuarie 2024 Cristian Ganescu

SECŢIUNEA: DE PRIN LUME ADUNATE DE PRIN LUME ADUNATE PEŞTERA BOLII Locul unde ciudăţeniile se împletesc cu misterele şi cu istoria La câţiva km de Petroşani, pe drumul spre Haţeg, pe partea dreaptă a drumului se află un mamelon cu înălţimea de 900 m, unde odionioară s-a aflat cetatea dacică Băniţa; singurul versant accesibil este cel de nord, acolo unde dacii au contruit un impresionant sistem de fortificaţie, un zid lung de 115 m, gros de 2 metri, după modelul arhicunoscut: Murus Dacicus. În partea de nord-est se afla cândva o poartă monumentală cu trepte de calcar încadrată de balustrade de andezit. Largimea portii la intrare este de 2,50 m, in partea opusa de 3,30 m, iar lungimea de 4,50 m. Dincolo de poartă, pe trei terese se afla cetatea. În interiorul cetăţii au fost descoperite urmele unui sanctuar dacic cu dale de piatră precum la Sarmizegetusa, temelii ale unor construcţii de lemn, un turn de veghe, o platformă de luptă. La baza mamelonului curge râul Băniţa, care se uneşte cu pârârurile Jigoreasa şi Bolii. Tot acolo se află Peştera Bolii (nume care provine de la un nobil pe nume Bolia, care, dat fiind faptul că a luptat cu turcii Read More …

ICOANA DE LA CELIC DERE

FRAGMENT DIN CARTEA ROHMANII DIN OSTROAVELE ALBE ICOANA DE LA CELIC DERE La Mănăstirea Celic-Dere din Dobrogea, aproape de Delta Dunării, se afă o icoană cu totul deosebită, denumită “Icoana Mântuitorului Hristos, Făcătoarea de Minuni” sau “Icoana care se curăţă singură”. Icoana face parte dintr-un tezaur ce mai conţine moaşte, alte două icoane făcătoare de minuni, broderii bisericeşti etc. Specialiştii au constatat că stilul icoanei este destul de puţin obişnuit: nu este nici pur bizantină, nici ortodoxă de rit rusesc, nici clasic românească, ci mai degrabă pare a proveni dintr-o şcoală germanică de pictură religioasă. Oricum, nu este în stilul românesc. Deasupra picturii, pe rama din lemn aurit se află o inscripţie cu caractere gotice. Contrar canoanelor ortodoxe româneşti, icoana îl prezintă pe Iisus Hristos cu ochii aproape închişi. Potrivit canonului ortodox, prezentarea Mântuitorului trebuie să se facă cu ochii deschişi – fireşte, cu excepţie icoanelor ce prezintă crucificarea. Chipul Mântuitorului Iisus Hristos de pe icoană este de o frumuseţe remarcabilă. Icoana mai are un element cu grad ridicat de stranietate: mai mult de jumătate din ea, care cuprinde mare parte din chipul Mântuitorului, este deschisă la culoare. Ea pare scăldată în lumină. A doua jumătate are o culoare închisă, Read More …

ŞTEFANE MĂRIA TA, TU LA PUTNA NU MAI STA

FRAGMENT DIN CARTEA ROHMANII DIN OSTROAVELE ALBE ŞTEFANE MĂRIA TA, TU LA PUTNA NU MAI STA Al patrulea aspect inedit legat de Ştefan Voievod rezidă în mai multe legende referitoare la destinul său post-mortem. Legendele figurează într-o lucrare apărută în 1924, “Istorisiri populare şi cântece populare strânse la un loc” scrisă de Simion Kirileanu. Câteva fragmente citate din legendele publicate de Simion Kirileanu sunt edificatoare: “Lumea crede că Ştefan cel Mare n-a murit, făr că s-a înălţat creştineşte la cer cu trup cu tot, ca să dee samă de faptele lui bune şi creştineşti. În vremea lui Ştefan cel Mare iera tare bine în Ţara Moldovei. Iar bătrânii spun că Ştefan nu-i mort. El are să mai vie şi atunci are să fie ferice în ţara aista. Ştefan cel Mare or să învie înainte de învierea cea de obşte, călare pe calul lui şi cu sabia în mâna dreaptă, ţinând-o drept în sus. Atunci are să fie războiul cel mare. Locul războiului are să fie în valea cea mare, de pe Apa Moldovei, la Şese Băi şi atâta vărsare de sânge are să fie acolo, încât caii au să înoate până-n coame în sânge omenesc. Înainte de a muri, Read More …

ŞTEFAN CEL MARE – MORT DE NEMURIRE

FRAGMENT DIN CARTEA ROHMANII DIN OSTROAVELE ALBE ŞTEFAN CEL MARE – MORT DE NEMURIRE Al doilea aspect inedit legat de Ştefan Voievod este o icoană publicat pentru prima dată în anul 1938, la 2 august, într-un studiu ilustrat, de un cercetător pe nume Petre Manoliu; în acea vreme, icoana se afla în pronaosul Bisericii din Văleni, Judeţul Neamţ, fostă mănăstire de maici. Icoana publicată de Petre Manoliu are 1,10 metri înălţime şi 85 centimetri lăţime. Ea a fost comandată la jumătatea secolului al XVI – lea de câţiva enoriaşi din localitatea Crăcoani şi executată de zugravul Tihomir sau Tugomir, din Ţara Românească. La dreapta icoanei este scris următorul text: “Această icoană a fost făcută din porunca lui IO Vasile Voevod, Domnitorul Ţării Moldovei (Vv. Vasile Lupu), în luna august, veleatul 7156 (1651)”. În partea de sus a icoanei este scris un alt text: “Arhanghelul Mihail, Păzitorul de Dumnezeau al Ţării”. Icoana îl reprezintă pe “Arhanghelul Mihail în picioare, cu sabia scoasă, ridicată în sus cu mâna dreaptă, în timp ce cu mâna stângă ţine teaca goală. Sub picioarele, uşor depărtate, ale Arhanghelului, într-o groapă sau cavernă, stă lungit un voievod înfăşurat într-o mantie. Voievodul pare mort, dar ţine Read More …

ŞTEFAN CEL MARE, ÎMPĂRAT